Framed Mechanism

2009-02-12T13:42:00.001+02:00

Momentan m-am mutat aici

Gasca de fotografi

2009-02-12T09:40:00.005+02:00

Caz ipotetic. O tara apelaza la serviciile unei gasti de fotografi straini, gasca care exista si a carei membrii lucreaza sub numele de turisti. Exista niste baieti si fete care perie Flicăr plus alte site-uri de genul asta si care afla lucruri noi si interesante. Pentru ca fotograful e parsiv si fotografiaza inclusiv drumul spre Sagrada Familia de exemplu.

Gasca de fotografi, solutia tuturor problemelor.

Expreienta presei

2009-02-11T23:40:00.008+02:00

Ieri in anticamera unei sali de conferinte am intrat in vorba cu un om care face fotografie de un numar de ani care este, cred, de cel putin de doua ori mai mare decat varsta mea.

Noi doi, umar langa umar, la o actiune, facem fotografii diferite. E loc pentru toti, asta vreau sa zic.

Cred ca este mai corect sa spui ca este loc pentru toti cei care sunt buni pentru ca, evident, ca in orice domeniu, sunt oameni si oameni. Sunt fotografi foarte buni, sunt fotografi foarte slabi, sunt fotografi care fac asta numai pentru bani si sunt fotografi ale caror fotografii transcend termenul de presa. Si mi se pare genial sa vanez agentiile pentru a vedea cu ce imagini s-au intors fotografii consacrati de la o conferinta, banala si plictisitoare, la care am stat cu ei umar langa umar.

Acest episod, oricat va mai dura, in care sunt si fotograf de presa este o experienta careia nu-i poate tine locul nici un curs de fotografie.

Fotografia de studio

2009-02-05T12:48:00.004+02:00

Mereu m-am intrebat, si inca ma mai intreb, daca fotografia de studio in sine, ca gen fotografic, exista doar pentru a satisface o cerere sau daca exista cu adevarat o inclinatie sincera a unor fotografi spre acest gen.

Memoria nu ma ajuta cu un nume dar stiu ca este un fotograf care a facut o serie cu actori si am fost absolut uimit de faptul ca oameni ca John Malkovich sau Natalie Portman au fost fotografiati in studio, simplu, cu 2 lumini, pe un fundal alb. Este adevarat ca simplitatea asta spune ceva si probabil exista o tentatie sa abordezi o serie cu celebritati cum ai aborda un pictorial intr-o revista lunara dar pe de alta parte ai putea avea o abordare mai mult cinematografica, mai ales ca subiectii in cauza sunt actori, decat una strict fotografica lucru care nu cred ca ar aduce un prejudiciu fotografului. Chiar dimpotriva.

Fotografiile de studio mi se par, nu vreau sa supar pe nimeni, mai mult un exercitiu de tehnica decat unul creativ si ma refer strict la fotografiile de studio in care care nu exista context ci doar o persoana in fata unui fundal si inconjurata de multe lumini.

1000

2009-02-04T15:09:00.007+02:00

As dori sa aud de la cei care spun ca fotografia de razboi este un gen de fotografie documentara cine era acea persoana care a murit si in ce tabara era.
Sau se documenteaza doar fetele oamenilor morti?

As dori sa aud de la cei care spun ca o fotografie face cat 1000 de cuvinte care este povestea din spatele conflictului din cauza caruia acea persoana a murit.
Sau sunt alte 1000 de cuvinte care ar trebui sa ma intereseze?

Fotografia nu poate sa documenteze de una singura. Cineva trebuie sa scrie povestea langa care este pusa fotografia.

Sweet Dreams

2008-10-29T01:20:00.000+02:00

Jakarta

2008-10-18T20:36:00.001+02:00

Mons Veneris

2008-10-17T01:05:00.000+02:00

From Hell

2008-10-07T21:39:00.008+02:00

Ovi, dupa ce duminica i-a fost dat peste cap fusul orar cu sapte ore, dupa ce l-am stresat cu telefoane si mesaje a gasit astazi puterea sa-mi inmaneze noul meu Canon EF 85mm f/1.2 II L USM. Dupa umila mea parere acest obiectiv trebuia sa vina intr-o cutie pe care sa scrie "From Hell". Frumos, mare, anti-tanc, Canon, f/1.2, L, filtru UV B+W, este, defapt, cel mai simplu mod de a-ti vinde sufletul.

Dupa ce i-am facut cunostinta, pentru maxim 5 minute, cu 40D, l-am pus bine in rucsac pana cand, fiind la o cafea si o tigara cu departamentul DTP, cineva zice, posedat fiind probabil, uite bah ce lumina. Inevitabil, scot 40D-ul, scot 85-ul, fac o fotografie, de undeva, nu stiu de unde, apare instantaneu alt fotograf langa mine, mai apar 3 oameni, le arat fotografia pe display, incep sa se bata pentru ca toti vroiau sa stea la pozat, lumina se ducea rapid si tot ce puteau spune 5 oameni era frate, cat de tare este obiectivul asta. Haos total pentru un minut si certitudinea ca am luat boala L.

Revin cu noi fotografii cand imi iese neuronul din coma.

Greener toreador of pain

2008-10-04T21:38:00.004+02:00

Elegance of lust

2008-10-03T23:13:00.005+02:00

031008

2008-10-03T15:43:00.014+02:00

6419 + 4051

2008-09-26T09:47:00.001+02:00

x : y si F

2008-09-24T15:08:00.011+02:00

Luminozitatea unui obiectiv se exprima ca raportul dintre diametrul pupilei diafragmei (D) si distanta focala (F). Din moment ce raportrul D/F este cu foarte mici exceptii o valoare subunitara luminozitatea unui obiectiv este reprezantata sub forma raportului invers F/D care este, defapt, faimosul f. f nu are o unitate de masura si in practica se foloseste, defapt, o aproximare a lui f exprimata printr-o putere a lui radical din 2, indicand valori apropiate de valorile reale a raportului F/D.

Diafragma optica este cu totul altceva decat diafragma fizica si reprezinta diametrul razelor de lumina paralele cu axul optic ce intra in obiectiv.

1 : 1 inseamna ca distanta focala este egala cu diametrul diafragmei optice cand acesta este egal cu 1. Punct. Nu inseamna ca din lumina care intra in obiectiv nu se pierde nimic.

4062

2008-09-24T14:40:00.000+02:00

La revedere blitz!

2008-09-18T10:18:00.028+02:00

Tot ce este prea mult strica iar caldura in exces imi oboseste neuronul. Pentru ca s-a mai racorit afara ma intorc cu noi perspective asupra fotografiei.

Manuitor feroce de EOS 40D si in 19 zile posesor al unei frumuseti de Canon EF 85mm f/1.2 L USM, duc in continuare lipsa acuta de blitzuri. De ce am ales un obiectiv de aprox. 50 de milioane (la BH, in RO la f64 este 73 de milioane) in loc sa-mi iau blitzuri?

Pentru ca tot ce stiu/stim despre fotografie incepe sa ma plictiseasca enorm. Ma plictiseste gandul ca trebuie sa am blitzuri declansate wireless, 7 la numar (sau alta cifra magica), ma plictiseste gandul ca trebuie sa am fotografii de Flicar ca sa intru si eu in randul lumii.

Kubrick/Alcott au avut acces la trei Carl Zeiss 50mm f/0.7 pentru Barry Lyndon (cea mai mare diafragma din istoria cinematografiei). Eu am ales Canon EF 85mm f/1.2 L USM. Nu stiu ce pelicula (ISO) a folosit Kubrick (ca sa compensez cate stopuri sunt intre f/1.2 si f/0.7) dar sunt convins ca o sa obtin rezultate asemanatoare.

In 19 zile, daca totul merge conform planului, creierul meu se va bloca datorita diafragmei foarte mari.

Si daca tot vorbim despre diafragme foarte mari f/0.95 este cea mai mare diafragma ce rezida la acest moment intr-un obiectiv accesibil marelui public (mai corect, acelei parti a marelui public care ar da 156 de milioane pe un obiectiv).

Fara titlu

2008-07-20T17:02:00.007+03:00

Canon EOS 350D + Canon 100mm f/2.8 Macro @ f/2.8 ISO 800

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ f/5 ISO 200

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ f/8 ISO 400

Fara titlu

2008-07-18T23:41:00.003+03:00

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ F/4 ISO 400

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ F/4 ISO 800

Fara titlu

2008-07-08T15:17:00.002+03:00

Fara titlu

2008-07-06T15:18:00.003+03:00

Fara titlu

2008-07-02T15:03:00.002+03:00

Cutia Pandorei

2008-06-13T12:56:00.008+03:00

Fara titlu

2008-04-24T09:35:00.003+02:00

Nu stiu nimic

2008-04-13T03:31:00.012+02:00

Pe masura ce invat din ce in ce mai multe despre fotografie imi dau seama ca, practic, nu stiu nimic.

Toti fotografii au o parere proprie despre cum stau lucrurile in domeniu.

Am citit enorm de mult, si inca citesc, despre fotografie. Oricarei intrebari legate de acest domeniu nu ii pot raspunde decat in acelasi fel in care as raspunde la intrebarea de ce a fost inventat poliesterul. Nu stiu.

Orice argument pe care il pot aduce in favoarea sau defavoarea unui lucru il si pot contraargumenta ceea ce demonstreaza ca nu exista nici o certitudine, cel putin pentru mine. Acest lucru ma pune intr-o situatie ingrata atunci cand sunt constrans de circumstante sa am o parere, totul rezumandu-se la simplul fapt ca la un moment dat ori eu ori el/ea aduce un argument pe care celalalt nu stie cum sa-l contraargumenteze, desi el exista si este tinut secret dar cineva trebuie sa aiba dreptate. Nu? Daca trebuie sa ai o parere si stii mai multe decat celalalt nu poti sa te contrazici singur.

Fără titlu

2008-04-02T21:20:00.001+02:00

Viruşi, troieni, carcalaci... îmi iau liber până când fac curăţenie în calculator :(

Icosaedru stelat

2008-04-01T21:14:00.005+02:00

Din pauza fotografică s-a născut un icosaedru stelat.

Fără titlu

2008-03-31T20:25:00.001+02:00

O mică pauză fotografică...

5

2008-03-30T19:46:00.007+02:00

Wide. Nu. Super wide.

2008-03-29T21:55:00.014+02:00

Am fost azi în parc. A veni şi Ovi care mi-a împrumutat pentru câteva zile 10-22-ul lui. Cât de wide este un super wide? Foarte.

Fascinaţia mea pentru 10-22 este mai veche. Prima oară am ieşit în oraş cu acest obiectiv pe aparat, tot graţie lui Ovi, aproximativ acum 6 luni.

Mi se pare fascinant faptul că este de cel puţin 2 ori mai wide decât îţi poţi imagina.

Ovi

Până marţi... wide. Nu. Super wide.

Vineri

2008-03-28T21:02:00.007+02:00

Ca o mică recapitulare miercuri am ajuns la concluzia că fotografia este scuza perfectă a oricărui fotograf pentru a merge oriunde şi a pune oamenii în orice ipostază îi dictează imaginaţia.

Azi, vineri, sunt cel puţin surprins, dacă nu chiar uşor trepanat.

OK. Avem cea mai bună scuză din lume... şi? Ce facem cu ea?

Păi... nimic

Fotografiem absolut orice şi absolut oricum. Oare? CÂT de mare este pasiunea colectivă pentru ghiocei, pui de pisică şi peisaje montane?

1860 vă spune ceva?

Zero barat

2008-03-27T22:18:00.001+02:00

Miercuri

2008-03-26T19:50:00.007+02:00

Partea I

sau
Ca să poţi merge oriunde te taie capul

Dacă stăm să ne gândim scuza fotografiei ne-a dus pe câmpuri de luptă, printre oameni decapitaţi şi măcelăriţi, prin păduri, prin clopotniţe, prin cimitire, prin catedrale, prin parcuri, pe străzi, la mare, la munte, sub pământ, în aer, invers, înapoi sau poate chiar dincolo, toate datorită faptului că avem aparatul de gât. Carevasăzică suntem fotografi. Avem un statut special pentru că avem scuza, scuza perfectă.

Partea II
sau
Pentru că suntem nişte băieţi care la 5 ani se jucau cu maşinuţe
iar la 20 se joacă, metaforic si ne-peiorativ, cu păpuşi

Dacă stăm să ne gândim scuza fotografiei ne-a permis să răpim fete timide sau nu, singure sau nu, să le îmbrăcăm cum vrem noi, să le machiem cum vrem noi, să le ducem unde vrem noi, să le facem să stea cum vrem noi, să le punem să facă ce vrem noi, toate datorită faptului că avem aparatul de gât. Carevasăzică suntem fotografi. Avem un statut special pentru că avem scuza, scuza perfectă.

Partea III
sau
Regresul fotografiei

Am asistat la dispute între fotografi şi toate s-au purtat pe anumite teme prestabilite. Echipament, tehnică, istoria fotografiei, ce fac alţii sau ce au făcut alţii. Mi se face puţin greaţă când văd oameni prinşi în bula celor care au făcut fotografie până acum. Câţi oameni au făcut fotografia fotografie? Cam câţi intră la Mc Donald's Romană. Cu tot cu terasă. Ar trebui să ne dea de gândit faptul că ne raportăm la o mână de oameni pe care nu-i cunoaştem.

Partea IV
sau
Mâna criminală

Se întâmplă unoeri să deschidem un album de artă şi să vedem ceva care ne impresionează profund. Dăm pagina şi urmează ceva foarte plictisitor. Căutăm cu frenezie alte pagini, poate s-au lipit 2 între ele, poate o mână criminală a rupt o pagină, pagina crucială, căutam continuarea spectaculosului dar urmează doar plictisitorul. Noi, în sinea noastră, fabricăm o pagină, pentru noi înşine, în fiecare zi.

Partea V
sau
Saltele pe pereţi

Probabil unii ne-am angajat într-un fel de cruciadă personală. Probabil suntem convinşi că, la un moment dat, vom închide gura lumii printr-o fotografie, noi cei care probabil suntem foarte aproape de o cameră cu pereţii capitonaţi. Trăim într-o altă lume, cu alte reguli, într-o lume în care probabil orice problemă poate fi rezolvată punând pe masă o fotografie. O anumită fotografie. La un anumit moment. Iar atunci restul va fi tăcere.

Un mic experiment

2008-03-25T21:48:00.001+02:00

Silicat de sodiu si clorură de cobalt

2008-03-24T22:00:00.012+02:00

Ce ne protejează pe noi, fotografii, de neplăceri? Durex? Nici vorbă. Silicat de sodiu? Cu siguranţă. Ce este acest silicat de sodiu? Un simplu desicant. Absoarbe apa din aer. A fost folosit în primul război mondial pentru a absorbi gazele şi vaporii ce intră în măştile de gaze iar în al doilea război mondial a fost folosit pentru a feri penicilina şi echipamentul militar de umezeală. În zilele noastre se foloseşte pe scară largă de diferite industrii iar din 2008 este folosit şi de mine.

Din cunoştinţele mele se pune un pliculeţ mic în fiecare ambalaj de placă de bază sau hard disk. Nu aveam decât 2. Le ţineam în rucsac sub aparatul foto. Dar azi...

...am făcut rost de versiunea industrială. Nu vă pot spune de unde pentru că nici cele mici nu se găsesc de vânzare pe piaţă. Cel puţin eu nu am găsit. Pachetul din stânga este sigilat pentru că această... chestie... acţioneză destul de feroce.

Singurul dezavantaj este următorul. Unele biluţe de silicat de sodiu sunt tratate cu un indicator de umezeală, de obicei clorură de cobalt. Când sunt roz nu mai pot absorbi apă. Tot ce trebuie să faci este să le pui la căldură pentru 2 ore şi se fac albastru închis, semn că nu conţin apă. Sunt complet refolosibile. Pentru că pachetele mari sunt din hârtie poroasă şi nu din plastic transparent nu avea rost să folosească indicator de umezeală pentru că oricum nu poţi să vezi prin hârtie. Dar le pot recicla odata la 5-6 luni având în vedere dimensiunea lor. Şi pentru că am 2 le folosesc alternativ. Nu mai ştiu fotografi care folosesc aşa ceva dar prefer să îmi iau măsuri de precauţie. Electronicele şi umezeala nu se înteleg deloc.

Ce-i place cu adevărat fotografului

2008-03-24T00:21:00.004+02:00

Vorbeam acum cu Ovi (se pare că îi dezamăgim pe ei care aşteptau bătaie la mine pe blog) despre fotografie. L-am întrebat cum pot să aflu câte fotografii am făcut până acum pentru că mi-e frică să nu-mi crape maşinăria. Este evaluată la 20.000 cadre. Ovi mi-a dat un raspuns care mi-a dat de gândit. Eu am făcut 43.000 de cadre şi nu a crăpat, nu ai cum să ai mai multe ca mine. Asta înseamnă cam 1194,4 filme. El face fotografie de 2 ani jumătate, eu de 8 luni.

Amândoi avem momente în care dăm peste fotografii vechi care nu ne-au plăcut la momentul respectiv dar acum ne spun ceva nou. Ceva ce ne scăpa acum x luni.

Mi-a mai spus că în ultimile 5-10 mii de cadre a început cu adevărat să evolueze. Eu nu mă pot evalua obiectiv dar cine mă cunoaşte ştie foarte bine că fotografia mea de ieri azi mi se pare plină de greşeli flagrante.

Este de acord cu mine şi cu părerea mea despre experimente, subiect pe care l-am abordat acum câteva zile pe blog. Ar trebui să experimentăm mai mult şi să vorbim mai puţin.

Ce-i place cu adevărat fotografului? Să vadă, obiectiv, că a evoluat. Punct.

Ce-i place fotografului

2008-03-23T20:07:00.005+02:00

Ce-i place oare fotografului? Eu cred că îi place sa aibă idei. Şi cel mai interesant lucru este că ideile vin din cele mai neaşteptate locuri. Azi Maria Coman mi-a dat o idee. Cred că ar trebui să acord o mai mare atenţie filmelor. Destul de mare încât să am pe acest blog o categorie dedicată exclusiv lor.

În altă ordine de idei am observat că unor fotografi nu le place să fie criticaţi. Chiar în acest weekend am supărat doi fotografi care mi-au cerut părerea vis-a-vis de nişte fotografii.

Dacă s-au supărat pentru că Octavian le-a criticat câteva fotografii sunt curios cum ar fi reacţionat dacă 6 profesori de la UnArte le criticau la unison portofoliile.

Fără titlu

2008-03-22T22:10:00.004+02:00

Înapoi în camera obscură

2008-03-21T17:42:00.011+02:00

Pentru că eu sunt băiatu' ăla care aduce jihadul pe forumurile de fotografie uneori simt nevoia să mă relaxez. Am decis ca începând de azi să redeschid camera obscură. Azi vreau să fac ceva în stilul lui Man Ray.

Am dat iama prin revelatorii şi fixatorii de sub pat... sunt genul ăla de om care are aşa ceva sub pat. Am vrut să văd cât de uzate sunt substanţele şi dacă a intrat lumină în cutia cu hârtie foto.

Revelatorul este puţin uzat dar în rest totul pare în ordine. Desigur... în afara faptului că mai nou revelatorul trece prin mănuşi. Cam neplăcut să te pişte pe la degete când esti cu mainile în căldarea plină de chimicală.

Update:

O mică observaţie. După ce clătiţi fotografiile puteţi să le puneţi la uscat direct pe faianţă. Se lipesc de minune din cauza apei.

Cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns 03

2008-03-20T21:42:00.004+02:00

Modelul meu pentru acest concurs afirmă public că nu va interveni nimic. Sunteţi martori.

În altă ordine de idei, sunt dezamăgit pentru că unii participă la concursuri de fotografie doar pentru premii.

Cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns 02

2008-03-19T21:29:00.006+02:00

Am un concurs. Am o idee. Am un model. Dacă totul merge bine o să fiu în stradă, cu trepied, cu aparat, cu obiective, cu model. Sunt curios ce reacţie o să aibă lumea de pe stradă.

Dacă nimic nu merge bine o să rămân fara model. Nu o să aibă curaj să facă ce-i spun eu. Sau o să intervină ceva în programul ei. Caz în care pun în aplicare planul B.

K.I.S.S.

2008-03-18T19:26:00.023+02:00

Doulfe mi-a spus că pleacă în Barcelona şi m-a rugat să-i dau nişte îndrumări fotografice pentru că Barcelona este, evident, printre altele, sinonim cu Gaudi.

Pentru că prostul de mine nu a mai fotografiat arhitectură sau elemente de arhitectură de cel puţin jumătate de an am început să caut, prin 100 gigi de RAW-uri, fotografii din cretacic. Uitându-mă peste ce făceam acum câteva luni, în timp ce mă oripilam desigur, mi-am dat seama de câteva lucruri pe care, personal, nu le-aş mai face niciodată.

În primul rând, nu aş mai fotografia ziua în 'miaza mare niciodată. M-aş duce dimineaţa, seara, când este înnorat bine de tot şi în special când plouă sau imediat după ce a plouat şi incă este înnorat. Cu o singură excepţie. Când vreau în mod expres umbre ce necesită lumină dură de 13 PM. Nu cred că mai trebuie să subliniez necesitatea unui trepied când fotografiezi pe vreme înnorată.

În al doilea rând, nu aş ieşi pe uşă fără un filtru de polarizare. În principal pentru că elimină reflexiile de pe toate suprafeţele. Chiar şi de pe cele care aparent nu reflectă nimic. Cum ar fi asfaltul. Evident întunecă şi cerul iar asta place ochiului acestui fotograf.

În al treilea rând K.I.S.S. Este un acronim pentru Keep It Simple Stupid. Nu vrem fotografii de arhitectură în care apar maşini, oameni, copaci, copii cu baloane şi clovni sau ce se nimereşte să fie prin zonă la momentul respectiv. Cu o singură excepţie desigur. Când vrem în mod expres asta.

Cât despre compoziţie şi alte alea nu pot spune decât faptul că singurul scop este să faci o fotografie care să-ţi placă ţie. Pentru mine este imposibil. Alţii reuşesc în 5 minute şi pleacă mai departe.

Nu contează A/N sau color pentru că fotografiem RAW. Cel puţin asta sper că facem.

Mai jos dau 3 exemple, umile, din cretacic, de ce şi de ce în fotografia mea, umilă, de arhitectură.

Uşă din zona Magheru-Romană de pe un traseu frecventat zilnic de un număr inestimabil de oameni. 20% dintre cei chestionaţi au reuşit să o identifice.

Bucată din hotelul Intercontinental Bucureşti. 50% dintre cei chestionaţi nu mă cred nici în ziua de astăzi când spun asta.

30% dintre cei chestionaţi nu au reşit să cuprindă cu mintea faptul că fotografia din dreapta reprezintă obiectul din stânga văzut din spate.

Umila mea concluzie? Ia Intercontinentalul şi încearcă să faci în aşa fel încât să nu creadă lumea că aia ai fotografiat.

Update: Doulfe m-a întrebat ce poate face, mai specific, cu obiectivul ei umil. Adică un 18-55 mm. Deşi eu aş folosi un 10-22 mm şi un 85mm sau 100mm (pentru perspective interesante), folosim ce avem şi poţi face cu un 18-55mm ce poti face cu orice alt obiectiv. Nu vreau să intru în detalii tehnice. Contează cum vezi tu arhitectura respectivă. Poţi face fotografii geniale cu un 18-55mm fără nici o problemă. Depinde de fotograf nu de obiectiv. Un filtru de polarizare decent pentru obiectivul tău este ăsta. Polarizare circulară HOYA 58mm. Dacă vrei să se inţeleagă ce ai fotografiat, fotografiezi în aşa fel încât să se înţeleagă :) De exemplu în fotografia mea hotelul Intercontinental nu a fost recunoscut de unii pentru că nu apar elemente de referinţă. Dacă îl fotografiam de vis-a-vis şi apărea în întregime nu mai era nici o problemă. Dacă nu ai trepied înainte să iesi din casă scoţi aparatul pe geam şi verifici dacă este destulă lumină afară. Ştii regula cu expunerea. Timpul de expunere maxim este (focală+focală/2) secunde.

Update2: Fotografie de arhitectură pe ceaţă. Cred că arată foarte interesant.

L-a parat !!!

2008-03-17T22:00:00.003+02:00

Am iesit azi la o cafea cu o fata care l-a parat pe CatalinG. Cica, zice el, i-am facut fetei umbre inestetice sub ochi. Sa purcedem la explicatii.

Avand in vedere ca acele fotografii intra la categoria experiment inseamna ca la momentul respectiv am avut un moment vreau sa vad ceva. Faptul ca toti facem experimente cu lumini si alte nebunii este de necontestat. Daca fotografii profesionisti si-ar face publice experimentele, unde acestia nu tin cont decat de lucrul pe care vor sa-l vada, probabil ca valoarea perceputa a muncii lor fotografice ar scadea foarte mult DACA nu se face diferenta dintre fotografie de portofoliu, fotografie normala si fotografie am-vrut-sa-vad-ceva.

Dar nu m-am suparat pe Catalin :D

Lecţia de fotografie

2008-03-16T11:20:00.006+02:00

Ca să fiu în rând cu lumea încerc să dau şi eu o lecţie de fotografie.

No, în jenăre, cankitakea de lumină ce intră prin obiectiv iaşte proporţională cu suprafaţa deschiderii ghiafragmei aghică pi pe lângă ef pe 2(doi) en totu' la păkrat, unde ef iaşte focala şi en iaşte valoarea ghiafragmei. Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic şi spunem că unghiul ghe la carele două obiecte ghintr-o fotografie încep să facă blur şi să intre unu-n-altu cumu s-ar zice iaşte dat ghe formula sin ghe teta egal cu 1.22(unudouăşdoi) ori lambda pe de unde sin ghe teta iaşte defapt ics pe ef şi lambda iaşte lunjimea de undă a lumignii care este. Deci.

Cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns

2008-03-15T21:02:00.006+02:00

Ce te faci cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns? Peisajele, portretele, toate sunt foarte frumoase si le apreciez. Si eu mai fac peisaje din cand in cand. Portrete la fel.

Dar ce se intampla atunci cand ai idei complicate, vise complexe pe care vrei sa le transpui vizual? Nu de bani ai nevoie, asa cum s-ar crede la prima vedere, ci de oameni care iti apreciaza munca. Oameni care sunt dispusi sa faca acel pas in plus catre o fotografie ceva mai complexa doar pentru ca le place ce iese din aparatul tau. Sunt adeptul mentalitatii daca ai o idee pune-o in practica si vezi cum arata. Orice idee.

Cam greu. Noaptea in locatii dubioase. Costume. Machiaj. Lumini.

Cu siguranta cand voi gasi oameni dispusi sa faca impreuna cu mine acel pas in plus voi reusi sa pun in practica macar jumatate din ideile pe care le am. Si, daca nu gasesc, va promit o surpriza.

Inapoi la scoala

2008-03-14T21:26:00.003+02:00

Inca mai citesc carti de fizica. Poate ii dau de cap fenomenului.

Fenomen optic

2008-03-13T22:28:00.013+02:00

Azi am descoperit un fenomen optic. Mai trebuie sa lucrez la el.

CSO

2008-03-12T14:21:00.016+02:00

Cătălin vrea să-i zic despre CSO. CSO (color separation overlay), chroma key, color keying, green screening sau blue screening, multe denumiri pentru acelaşi lucru.

Tehnica este folosită în televiziune şi cinematografie. De exemplu vrem să aruncăm pe Heri Potăr cearceafu' care îl face invizibil. Îl luăm de ureche şi il punem în faţa unui cearceaf albastru sau verde. Să zicem că e albastru. Îl filmăm fâţâindu-se prin faţa camerei şi la un moment dat aruncăm pe el alt cearceaf albastru. Gata filmarea, îi dăm o palmă lu' Heri, îl trimitem înapoi în cuşca lui şi deschidem Adobe Premiere.

Folosind echivalentul Color Range din PS, selectăm albastrul şi îi zicem calculatorului că unde e albastru vrem să se vadă altceva. În cazul nostru, să zicem că vrem să se vadă o imagine cu un coridor din şcoala de majie sau o filmare cu acel coridor. Gata. Heri Potăr şi coridorul mirific în fundal + efect şmecher când zboară al doilea cearceaf şi aterizează pe Potăr făcându-l să dispară.

De ce albastru? Pentru că în culoarea pielii nu intră albastru. Şi nici verde.

Se foloseşte în prostie la meteo. Asta dacă prezentatorii nu folosesc plasme sau LCD-uri.
Se foloseşte în prostie în general, mult mai frecvent pe platourile TV decât pare la prima vedere.

Amintirile unui om bătrân

2008-03-11T04:23:00.013+02:00

Citeam azi pe un forum nişte discuţii despre developarea filmelor alb-negru.

Mi-am adus aminte de zilele pe care le pierdeam în baia părintească transformată ad-hoc în cameră obscură. Iniţiativă deloc simplă având în vedere că propteam 5 prosoape, care întotdeauna erau curate şi parfumate, între peretele jegos de afară şi geamul termopan, şi de 2 cearceafuri împăturite în 4 pentru geamul de la usă. Şi acum prosoapele mele mai au urma geamului care le-a tocat.

Deşi am avut la dispoziţie 19 ani că să mă acomodez cu baia părintească pe lumină, niciodată nu puteam naviga fără incidente majore pe întuneric vreme de câteva ore printre chiuvetă, closet, masină de spălat şi alte nebunii. Totul este bine şi frumos până când dai cu femurul în maşina de spălat şi ţi se varsă castronul cu revelator pe pantaloni. Moment în care te sperii pentru că pe sticla de revelator este un "X" mare sub care scrie "coroziv".

Deşi nu vă pot da sfaturi pentru a vă feri de alte probleme de orientare intrinseci lipsei de lumină, probleme gen "nu acolo", ceea ce vă pot spune cu sigurantă este că emulsia pute şi ţi se lipeşte de limbă, pe când gelatina nu. Lucru bun de ştiut mai la vale.

Cu prietenii la o bere şi o pizza contemplam un videoclip filmat pe peliculă. De ce? Camera, să zicem, trăgea cu 24 cadre/secundă. Asta înseamnă că timpul de expunere al fiecărui cadru este 1/24 sec, logic. Cu timpul de expunere blocat la 1/24, este foarte greu să faci fotografii doar cu diafragma (ISO nu se pune... trebuia să schimbi pelicula) deci ai nevoie de filtre neutre şi de lumini gârlă. Şi de pre-flashing, care este un fel de magie neagră.

Şi cum stăteam noi aşa cineva îşi aduce aminte că are în debara o rola de pelicula de film A/N Ilford 35mm. Voi aruncaţi casetele de film după ce developaţi filmul din ele? Noi băgam peliculă de film în ele. Pe întuneric evident. Situaţie în care trebuie să ştii care este emulsia şi care este gelatina. Lucru imposibil de verificat în alt mod decât cu limba şi/sau nasul, ceea ce ne dădea un aer sublim de alchemişti nebuni.

Poate vă întrebaţi DE CE vroiam să folosim peliculă de film în loc de film Ilford de la magazin. Nu ştiu... pentru că puteam.

Aş putea să va spun şi cum foloseşti mai multe cearceafuri şi una bucată pisică pe post de greenscreen sau bluescreen pentru CSO sau chroma key (îi zice în multe feluri) dar deja s-a făcut târziu.

Cele 4 păgini

2008-03-10T21:31:00.004+02:00

Am primit cele patru păgini. Dacă eraţi cumva curioşi ce conţin am pus una mai sus. Le-am scos A3... şi le-am lipit de perete. Răceala aproape a trecut. Mâine redeschid Photoshop-ul.

Flashback

2008-03-09T20:55:00.020+02:00

Acum foarte mult timp eram la munte şi stăteam cu S. la 2 dimineaţa afară în faţa căşii, napădiţi de molii grotesc de mari şi alte insecte scabroase, uitându-ne ca doi îndrăgostiţi ce eram, cu gura căscată, la cer. Cu sigurantă eram singurii îndrăgostiţi pe o rază de cel puţin 5000 km care puteau depista vânătorul (Orion) care, împreună cu cei doi câini de vânătoare ai săi, Canis Major (constelatie în care se afla Sirius sau Alpha Canis Majoris, cea mai luminoasă stea de pe cer) şi Canis Minor, stătea la pândă pe malul râului Eridanus, râu ce curge din cupa Vărsătorului, urmărind Taurul.

Imi aduc aminte că S. mi-a arătat-o pe Cassiopeia (nevasta lui Cepheus) care era o regina foarte frumoasă dar arogantă si orgolioasă. Aceasta spunea că ea şi Andromeda (fata ei) erau mai frumoase decât toate Nereidele. La auzul acestor vorbe Poseidon şi-a ieşit din minţi şi l-a trimis pe monstrul Cetus să distrugă regatul lui Cepheus. Speriaţi, Cepheus şi Cassiopeia au consultat un oracol de la care au aflat că singurul mod în care îl pot îndupleca pe zeul mării este să o sacrifice pe Andromeda. Aceasta a fost legată la malul mării de o piatră şi lasată acolo la mila lui Cetus. Dar Perseus a venit la timp, a salvat-o şi într-un final au ajuns soţ si soţie. Poseidon a pedepsit-o pe Cassiopeia să stea jumătate de an cu capul în jos (Cassiopeia este în apropiere de Polaris).

Mă uit pe geam şi văd Sirius, Orion, o stea din Canis Minor, o stea din Taur... şi cam atât. Pe la 1 jumătate o să pot vedea câteva din Gemeni... şi pe Marte dacă nu m-a lasat astronomia.

Toate constelaţiile astea îmi dau o idee. Poate vă dau şi vouă.

Fara titlu

2008-03-08T22:47:00.001+02:00

Macar am scapat de febra... sa zicem.

Fara titlu

2008-03-07T21:05:00.000+02:00

Bolnav cu febra, Photoshop inchis pana ma pun pe picioare.

06/03/2008

2008-03-06T20:38:00.004+02:00

- Baiatul de la internet, saracul, era cam de pe alta planeta. Totusi, am net... doar la mine in camera... router-ul trebuie sa-l configurez eu. Asta deoarece configurare router nu intra in fisa postului meu.

- Faptul ca nu am gasit o persoana care sa-mi printeze 4 (patru) pagini AZI, insemna fie ca nu am prieteni saritori si detinatori de imprimata, fie ca toti prietenii mei sunt foarte ocupati, fie ca toata gargara cu secolul tehnologiei este doar... gargara si ca un om banal ca mine nu poate printa 4 pagini cand are nevoie.

- Functioneaza DVD-ul cu tutoriale... ala venit tocmai din Canada.

Prima luce

2008-03-05T22:29:00.004+02:00

Un draft (da... e draft) pe care cu siguranta il voi imbunatati in zilele urmatoare.

Trist dar adevarat

2008-03-04T20:11:00.006+02:00

Cum azi mai toata ziua am platit facturi, cand am ajuns acasa starea de spirit necesara muncii lipsea cu desavarsire. Deci am stat. Si cum stateam mi-a venit asa, ca prin vis, sa rad. Oare de ce fotografii jenante cu ozeneie sunt pe bune frate dar un portret foarte bun este intotdeauna Photoshopat? Asta nu voi intelege niciodata.

Lumea mea

2008-03-03T21:48:00.002+02:00

Pe 10 martie se modernizeaza provider-ul de net si pana atunci trebuie sa vina cineva sa-mi schimbe modemul. Facem pariu cine nu mai posteaza dupa 10 martie?

In alta ordine de idei, ce faci cand iti vine din Canada DVD-ul cu tutorialu' Photoshop si... nu merge?

Mai lucrez la Draft...

Intrebare

2008-03-02T20:53:00.005+02:00

Daca lucrez 10-16 ore/zi la calculator si dorm doar cand raman fara idei si am nevoie de cosmaruri care sa ma inspire nu este just sa cheltui mai multi bani pe calculator decat pe orice altceva? Ma rog, echipamentul foto face parte din alta categorie de cheltuieli pe care nu o iau in considerare.

Nu stiu de se se uita lumea stramb la mine cand aud ca vreau sa-mi iau mouse de 5 milioane...

Draft

2008-03-01T21:53:00.003+02:00

Prea mult? Prea putin?

2008-02-29T22:17:00.007+02:00

Este ciudat cand se intampla sa te apuci de ceva si la un moment dat sa iti dai seama ca ai uitat sa te opresti. Azi este 29 Februarie. De pe 15 Februarie lucrez la colectia Octavian Stangaciu care pana acum cuprinde 69 de nume (scuzati cifra, atatia sunt momentan) si 1.175 lucrari suprarealiste sau in genul. Aparin si Whitlam sunt doi dintre ei. Partea fotografica a colectiei cuprinde momentan 70 de fotografi si 5.669 fotografii. In total 139 de nume si 6.844 imagini. Daca as posta, alternativ, cate un nume pe saptamana as trece prin toti in 34.75 luni sau 2.8958 ani. Sau o imagine pe zi, si termin cu ele in 18.75 ani.

Asta presupunand ca imi ingradesc inclinatia de colectionar si ma opresc aici.

Mai bine imi fac revista online.

E secret.... 02

2008-02-28T20:15:00.002+02:00

Vreau lumina

2008-02-27T22:27:00.008+02:00

Vreau sa fie din nou lumina pe strada din fata blocului :( Au furat becurile. Deci BECURLE NU MAI SUNT PE STALPI. Cred ca a fost Cici balerina.

(Am obiceiul sa mazgalesc cerculete si liniute pe hartie cand vorbesc la telefon dar era Photoshop-ul deschis si nu aveam pix la indemana)

Dilema LAB

2008-02-26T14:49:00.008+02:00

Stiam ca RGB reprezinta modelul aditiv iar CMYK pe cel substractiv dar pentru ca LAB este device independent, cu alte cuvinte nu fiinteaza in legile fizicii, habar nu aveam ce face. Ei bine, azi, cufundat intr-un tutorial Photoshop, mi-am dat seama de un lucru interesant (pe care sunt convins ca doar eu nu il stiam). Cele doua canale dilii din modul LAB reprezinta Tint si Color temperature. Mai exact, canalul a reprezinta Tint (verde/magenta), iar canalul b reprezinta Color Temperature (galben/albastru).

Nu stiu daca imi foloseste la ceva. Am o banuiala totusi ca ma poate ajuta. El separa 2 culori primare de doua secundare, verde de magenta (rosu+albastru) si albastru de galben (rosu+verde). Asta inseamna noi optiuni pentru Channel masking. Ma rog, imi dau seama ca nu este neaparat o metoda mai buna decat altele, daca vreau sa separ spre exemplu albastru de galben (rosu+verde) cu siguranta albastrul va avea rosu si/sau verde in el (deci va fi intr-o oarecare masura cyan sau magenta). Imi vine in minte meniul Selective Color care merge in CMYK deci in cazul de fata pot scoate ceva cyan si/sau magenta din albastru.

Intrebarea evidenta este de ce nu as putea folosi Color Range pentru a selecta albastrul. Buna intrebare. Se poate. Dar fiind vorba de Channel masking, am tot Photoshop-ul la indemana pentru a subjuga canalul alfa pe cand Color Range fiind o selectie am la dispozitie doar acele selection tools + Refine Edge si/sau Modify. Ma rog, dupa Color Range vine imediat Alpha Channel din selectie dar tot trebuie sa trec prin ea.

In orice caz, va fi nevoie de Levels pentru a pune la respect acel Alpha Channel pe care il creez in LAB deci se vor pierde anumite nuante de albastru (ca la orice Alpha Channel, din punctul asta de vedere nu este cu nimic mai special). Exceptie de la aceasta regula sunt acele rare situatii in care conduc Photoshop-ul cu mana de fier si fac un Alpha Channel (sau mai multe) cu Calculations.

Deci? Moft sau nu?

Poate ma lumineaza cineva :)

P.S. vroiam sa imi exprim aceasta problema printr-un filmulet in care se vedea concret ce se intampla in Photoshop dar cred ca nu este cazul din moment ce nu sunt la un asemenea nivel incat sa pot posta filmulete cu mine lucrand in Photoshop, desi am impresia ca s-ar fi inteles mai usor.

Probabil... poate

2008-02-25T23:44:00.011+02:00

Oroarea de a merge la ora 23 pe un Titulescu care azi nu a avut iluminare stradala (de obicei este o strada foarte bine luminata), oroarea de a te uita dupa tot felul de dubiosi si patrupede care ar putea atenta la bunurile sau la membrele tale, oroarea de a-ti pune intrebari jenante de genul: Persoana care vine spre mine pare in regula? Sa traversez? Ce s-a auzit? Ala e un caine?

Oroarea de a ramane, dupa ce ai ajuns intreg in scara bloclui, blocat intr-un lift idiot exact in fata peretelui, probabil fara nici o sansa de scapare pana dimineata... probabil... daca telefonul a ramas fara baterie exact cand ai nevoie de el, asa cum ii este obiceiul. Probabil ca majoritatea dintre voi stiu ca intre 2 etaje si respectivele lor usi este un perete in fata caruia daca se opreste liftul nu mai ajungi la mecanismul de deschidere a usii de la etaj. Probabil acest lucru este si in functie de lift...

Cu siguranta am cicatrici pe picioare care atesta ca eu si cainii am avut confruntari in acest... mirific oras. Probabil acesti Canis lupus familiaris vor mai ataca acest Homo sapiens din Grivita. Probabil cainii nu stiu ca eu tin minte cum este sa faci antirabic la spitalul Colentina.

Ce legatura au toate astea cu fotografia? Poate nici una. Poate acest post are si un mesaj mai adanc, mesaj ce nu este evident la prima vedere.

P.S. nu-i asa ca cicatricile ma fac mai sexy?

Merlin traieste!

2008-02-24T21:49:00.003+02:00

Fereastra secreta in Photoshop. ALT + Palette Options...
Sa mai spuna cineva ca Photoshop-ul nu are umor.

Ziua neagra

2008-02-23T20:28:00.006+02:00

In aceasta seara vreau sa va dau un exemplu de fotografie pe care o fac cand am o zi proasta. Aceasta imagine, din punctul meu de vedere, are cel putin 10 de greseli flagrante, fiind un perfect contra-exemplu de fotografie. Voi poate vedeti altele decat mine, nu are nici o importanta. Aceasta este doar una dintre fotografiile proaste pe care le-am facut azi. Toate sunt, in vizunea mea, inacceptabile. Am avut o zi cu adevarat proasta. Cel putin sunt niste greseli pe care voi nu le veti face.

Ma gasiti in buncar

2008-02-22T21:53:00.002+02:00

Maine dimineata fotografiez o formatie de jazz care repeta intr-un buncar undeva pe langa Inter. O sa fie interesant. Trebuie sa coc niste idei pana maine.

Mi-a atacat capul

2008-02-21T22:22:00.009+02:00

Masinaria infernala Photoshop mi-a atacat azi capul, la ora 14 simtind o nevoie acuta de un antinevralgic. Cred ca asta a fost dupa ce sticky notes-urile au ajuns pe perete pentru ca nu mai aveau loc pe monitor si dupa ce a fost inaugurat caietul de shortcut-uri Photoshop. Pe la 5 am iesit in parc si nu oricum ci cu o fata. M-am intors si acum reiau tutorialele. Macar nu ma mai doare capul.

El Padre

2008-02-20T21:00:00.007+02:00

Azi l-am conceput pe El Padre ca sa-mi fac curaj pentru maine cand voi scoate din joben un DVD cu tutoriale Photoshop. 22 ore numai despre channels si masks. Sa-mi fie tarana usoara! Sper sa-l parcurg pana la sfarsitul saptamanii, cu tot cu exercitiile incluse. Evident va trebui reluat dupa ce nu voi mai avea DVD-uri in joben. Un fel de repetarea materiei din urma.

Spirala descendenta

2008-02-19T17:16:00.003+02:00

Ma uit in urma pe blog si observ ca nu am facut absolut nimic in ultimile zile, doar niste fotografii dilii si un colaj si mai diliu. Asa ceva nu este acceptabil si se pare ca trebuie sa ma conduc cu o mana de fier, asa cum fac si cu Photoshop-ul... imi trebuie un orar zilnic. Si o mare MARE tabla de sticla, din aceea pe care se scrie cu marker-ul. In caz contrar, daca tot zugravim la vara, am 4 pereti si un tavan. Pe podea merg si s-ar sterge.

Sedinta foto a fost ok.

Stepped out

2008-02-18T20:18:00.006+02:00

Nici o imagine azi. Am stat toata ziua pe o serie de tutoriale Photoshop ce insumeaza cam 4-5 ore.

Maine am sedinta foto. 19 Febr. 10:13 AM - Am uitat sa va spun... Ovi mi-a luat blitzul acum cateva zile. Sedinta foto fara blitz... iar. Mi s-a intamplat acelasi lucru si anul trecut cand am fotografiat-o pe Alexandra Ungureanu. Trist.

Lucrez la un colaj 1680 px / 1050 px (rezolutia monitorului meu).

Am updatat colajul de ieri pentru ca avea cateva greseli flagrante, probabil inca mai are cateva.

Mi-am cumparat o noua scrumiera. Sa fie intr-un ceas bun si sa ma ajute sa conduc cu o mana de fier masinaria infernala numita Photoshop!

Genus

2008-02-17T22:17:00.009+02:00

Azi am practicat putin Photoshop

51

2008-02-16T21:53:00.001+02:00

E secret.... 01

2008-02-15T23:06:00.022+02:00

Urasc secretomania. Unii tin doar pentru ei. Sau habar n-au, ceea ce este foarte ok din moment ce suntem... OAMENI si nu putem stii tot, desi sa declari ca esti artist, restul sunt buruieni, si sa tii doar pentru tine, sau sa n-ai habar de nimic, mi se pare cacam izbesti curca-n gard.

Mai exact, ca sa ma fac inteles, am avut un profesor de vizual pe care il trageam limba 3.14 ore ca sa-mi dea un nume ceva si d-abia se indura nene. Omul este galerie de arta ambulanta dar foarte greu scoti ceva de la el.

Lasa tati, e unu in Grivita, recte je, care nu e artist ci doar... putin nebun dar asta ma face mai sexy deci nu se pune.

Dupa ce vor citi acest post cei care sunt in cautarea inspiratiei nu vor mai fi privati de SERGEI APARIN.

Restul pe Gugle sau mai exact aici. Somn usor!

Be my valentine

2008-02-14T22:27:00.008+02:00

Nu m-a pasionat nici o lingura dar mi-am adus amine ca azi e Valentine's Day si am tras la repezeala una mica (scuzati expresia). Fara numar.

Sedinta foto

2008-02-14T20:37:00.003+02:00

A decurs destul de bine sedinta foto. Cel putin beneficiarul fotografiilor a fost multumit. Va pot spune cu siguranta ca este mult mai interesant ce se intampla la o sedinta foto decat fotografiatul in sine. In functie de starea de spirit poate mai gasesc o lingura ceva de fotografiat in seara asta pentru seria cu bucataria. Daca nu, nu.

P.S. Ovi mi-a lasat 430EX-ul pentru ca ii era lene sa vina sa-l ia. Poate reusesc sa fac ceva interesant cu el pana trebuie sa il dau inapoi.

Deja vu

2008-02-13T22:12:00.007+02:00

Maine am o sedinta foto (lucrare) destul de importanta. Pentru ca nu am un blitz smecher (n-am luat notite la ora pentru ca visam fotografii) am cerut un 430EX de la un prieten (caietul cuiva care chiar a fost atent la ore). Trebuie sa citesc, pana maine, pe langa documentatia de la blitz (manualul), si subtilitatile iluminarii cu blitz-uri ce au mai mult decat un buton on/off, asa cum are al meu (lecturi suplimentare). Deja vu.

P.S. orice are multe butoane trebuie condus cu o mana de fier. Photoshop, DSLR, si acum blitz.

Ustensile de bucatarie 03?

2008-02-12T20:31:00.001+02:00

Ustensile de bucatarie 02

2008-02-11T22:28:00.002+02:00

Ustensile de bucatarie 01

2008-02-10T22:07:00.000+02:00

Fara titlu

2008-02-09T18:46:00.001+02:00

Ma pun la punct

2008-02-06T13:28:00.000+02:00

Revin in forta si cu elan patriotic pe blog pentru ca providerul a decis ca azi am voie pe net. Si pentru ca eram deja mult prea fericit, mi-a fost adus aminte, brutal, ca Gmail isi rezerva dreptul de a inchide conturi de e-mail fara notificare prealabila si/sau justificare. Fara numar.

In legatura cu valul de comunicate de presa Nikon, comunic cu parere de rau ca traducerea, adaptarea si interpretarea unei... carti practic (cam 100 de pagini) nu va face subiectul unui post. Voi aborda tehnica atunci cand nu voi avea nimic de spus despre celelalte aspecte ale fotografiei.

In alta ordine de idei, mereu m-am intrebat, si stiu cu siguranta ca nu sunt singurul, cam cat ar trebui sa cer pe o fotografie daca ar fi sa o vand. Desi exemplul meu nu reprezinta cu adevarat piata, fiind un caz singular, observ o galerie online cu vanzare a carei prezentare am primit-o pe e-mail. Fotografiile, dimensiune A3 in editie limitata de 6 printuri, cu semnatura autorului , pot fi achizitionate la pretul de 200 euro + TVA per bucata. Galeria se numeste Ghid nepractic: Cum va cuceresc femeile si o puteti gasi aici. Asta asa, orientativ.

Nikon anunta 3 obiective un DSLR si 6 compacte

2008-01-31T03:16:00.000+02:00

Se pare ca stirile ajung ceva mai greu in partea mea a Bucurestiului dar, astazi 31 Ianuarie, va pot informa cu patriotism ca am primit 4 mailuri. De-o data. De la Nikon. Comunicate de presa. Am zis ca ori a dat coltu', putin probabil, ori a cumparat Canon, la fel de putin probabil, ori le-a pus cineva bomba la sediu. Ei bine din fericire nu era vorba despre asa ceva.

Mare zi mare alaltaieri, 29 ianuarie 2008 cand Nikon a dat 4 comunicate de presa anuntand un nou DSLR si 3 noi obiective.

Avand in vedere faptul ca doar comunicatul de presa referitor la Nikon D60 are 11 (unsprezece !) pagini (ignorand pe undeva conceptul de comunicat de presa) o sa revin cu detalii odata ce o sa inteleg si eu ceva din ele.

Cele trei obiective anuntate sunt :

AF-S Micro NIKKOR 60mm f/2.8G ED
AF-S DX NIKKOR 16-85mm f/3.5-5.6G ED VR
PC-E NIKKOR 24mm f/3.5D ED

DSLR-ul este, dupa cum v-ati dat seama, D60-ul.

Update 31 ianuarie 2008 10:15 PM: intre timp cele 4 comunicate de presa datate 28 ianuarie s-au inmultit si au devenit 10. Au mai anuntat si 6 noi compacte.

Nikon COOLPIX S600
Nikon COOLPIX S550
Nikon COOLPIX S520
Nikon COOLPIX S210
Nikon COOLPIX P60
Nikon COOLPIX L18/L16

Traiasca Gmail si/sau providerul meu de net.

Cand gri este negru

2008-01-28T21:01:00.000+02:00

V-a fost promis de catre prietena/prieten/amici un cadou super tare numai pentru a observa cu stupoare ca NU este un colorimetru Gretag Macbeth?

Pentru ca raspunsul este un rasunator DA, ma simt nevoit sa scriu acest post. Intotdeauna trebuie sa fie un nesuferit, recte moi, care are ceva de comentat.

Cum spuneam, pentru ca NU avem toti un colorimetru Gretag Macbeth (defapt, cine are?) fotografiile noastre arata intr-un fel pe monitorul de acasa si intr-un alt fel, complet diferit, pe monitorul altcuiva. Initial, credeam ca sunt singurul cu muci in freza dar, in ciuda faptului ca mereu sunt plesnit peste fata cu un halucinant bai eu sunt artist nu stiu pe nimeni care poseda un (nici chiar emitatorii afrimatilor halucinante ca cea de mai sus) colorimetru pentru calibrarea monitorului si/sau cartoane smechere pentru calibrarea aparatului foto.

Monitorul meu, semi-vestitul Samsung SyncMaster 226BW 22'', cand l-am adus acasa nu facea diferenta intre RGB 0,0,0 (negru) si RGB 15,15,15. Cu alte cuvinte 5.88% (15 tonuri din 255 posibile) din tonurile de gri erau defapt 1 ton = negru. Pe monitoarele Eizo calibrate corect se vede diferenta dintre RGB 0,0,0 si RGB 1,1,1! Pare aberant de perfectionist dar nu este chiar asa. Desi as fi preferat mai mult sa se scoale Stalin din mormant si sa vina tip-til la mine in camera in miez de noapte ca sa-mi faca o clisma cu apa rece, m-am apucat sa-mi calibrez monitorul, asa cum am putut, la ochi, iar acum negrul nu mai este negru de la RGB 4,4,4 in sus. RGB 15,15,15 este clar un gri inchis. Ce conteaza daca e gri inchis sau negru sau stiu-eu-ce?

Pentru ca eu memorez chestii cu care sa impresionez fetele (din pacate fetele care ar fi impresionate de asa ceva se lasa asteptate) va pot spune ca Photoshop-ul, dupa cum unii dintre voi poate stiti deja, habar n-are ce-i aia culoare. El foloseste 3 imagini alb-negru (in RGB), fiecare asociata unui canal de culoare. Rosu, verde si albastru. Valoarea pixelui (x,y) (sistem de coordonate desigur) este, sa zicem, 37 pe canalul rosu, 117 pe cel verde si 207 pe cel albastru. Asa pixelul (x,y) are valoarea RGB 37,117,207. Smecher nu? Cu alte cuvinte, da, fara nici un fel de dubiu, capacitatea monitorului de a reda tonurile de gri se traduce in capacitatea de a reda culoarea. Din acest motiv testele pentru monitoare, in special infernalele teste Eizo sunt 90% imagini alb-negru.

Concluzia este ca, fie ca sunteti chititi pe fotografie, fie ca sunteti interesati de ea doar pentru placerea vizuala, calibrati-va monitorul!

Si, pentru ca pot, imediat ce o sa gasesc unul o sa revin cu un infernal test Eizo. Si va spun si de ce se numesc asa.

Lightroom

2007-12-06T01:07:00.000+02:00

Am incercat sa aflu cu ce scop a fost creat Lightroom si care au fost evenimentele din viata lui.

John Nack, Photoshop senior product manager, prezenta pe blogul sau in data de 8 Ianuarie 2006 proiectul Lightroom. (...) In mod evident Lightroom si Aperture au acelasi tel si ati putea spune ca l-am lansat doar pentru ca a aparut Aperture pe piata. Nu este adevarat, planificam de mult sa facem publica o versiune beta. Si chiar daca am fost influentati de lansarea Apperture, ce daca? (...)

Lightroom Beta se lanseaza la o luna dupa ce Apple lanseaza Aperture, Aperture care fiinteaza doar pe Mac. Chipurile, proiectul Lightroom luase nastere cu 18 luni inainte. Prima versiune Beta Lightroom? Doar pentru Mac. Cea pentru Windows va mai avea de asteptat.

John Nack - 6 Februarie 2006 - Aduce aminte ca (guru) Michael Reichmann lauda calitatile de conversie alb-negru puse la dispozitie de Lightroom.

John Nack - 12 Februarie 2007 - fac o tona de fotografii dintre care majoritatea se demonstreaza a fi cam mediocre. Dupa asta ne explica cum putem folosi Lightroom pentru a organiza, sterge si indeparta aceste fotografii mediocre.

Iulie/August 2007 Lightroom a fost ales Imaging Software of the Year, premiu acordat de Popular Photography. Pe site-ul lor justificarea incepe cam asa: daca te-ai intrebat de ce atat de multe lucruri din Photoshop nu au de-a face cu fotografia poate ai presimtit aparitia noului produs de la Adobe.

John Nack - 6 Septembrie 2007 - promotie Adobe. Poti economisi pana la 150 de dolari in cazul in care cumperi simultan Lightroom + Photoshop sau Lightroom + un upgrade de Photoshop.

John Nack - 16 Octombrie 2007 - Au trecut exact doi ani de cand Apple a intrat pe piata fotografica profesionala cu Aperture. Adobe a raspuns prompt cu Lightroom. Cum se imparte acum piata? Dintr-un esantion de 1026 fotografi 66.5% folosesc Photoshop, 23.6% Lightroom si 5.5% Aperture. Sunt post-uri periodice care anunta cati au downloadat Lightroom.

19 Septembrie 2007 Mark Hamburg, software architect in echipa Lightroom, scria pe blogul Lightroom Journal ca unul dintre scopurile lor a fost sa se gandeasca la personalitatea produsului pe care incercau sa-l realizeze in speranta ca o personalitate creata mai mult intentionat decat accidental va induce o reactie emotionala mai puternica utilizatorilor. (…) Vroiau ca Lightroom sa para elegant. Sa fie gratios. Sa acorde atentie stilului si sa nu se axeze doar asupra aspecului uitilitar, aspect care a dominat produsele Adobe pana la acel timp.

In acelasi articol scris de Mark Hamburg citat mai sus acesta spune ca desi se fac eforturi pentru ca aplicatii profesioniste precum Photoshop sa-si pastreze coerenta interfetei, in cazul lor se accepta cresterea complexitatii daca asta inseamna mai multe facilitati. Pe de alta parte aplicatiile consumer frecvent renunta la facilitati in favoarea simplitatii. Cat despre Lightroom au incercat sa maximizeze raportul facilitati/complexitate. (…) Anumite functii din Lightroom sunt inca prea complexe pentru ce facilitati ofera. Asta pentru ca au avut in vedere si compatibilitatea cu alte aplicatii.

Cam atat am aflat pana la acest moment.

Toreadorul

2007-11-25T16:58:00.001+02:00

Am fotografiat un cer kitschos si bizar

Cunostinta si creatie

2007-11-23T20:17:00.000+02:00

Ma confrunt cu o problema. De fiecare data cand sunt intrebat cu ce ma ocup si spun cu fotografia interolocutorul meu ridica din spranceana, asa, de parca nu a inteles. Ce-i asa de greu, ma intreaba, oricine poate face poze?

In primul rand noi nu facem poze, facem fotografii, asta ca sa fim bine intelesi. In al doilea rand vad ca se perpetuaza, nu stiu cum si de ce, mentalitatea ca o poza e o poza si cu asta basta.

Eu vreau sa perpetuez mentalitatea iti pot face o fotografie infinit mai buna decat iti poate face gagicul sau gagica sau amicul sau amica pentru simplul fapt ca eu cu asta ma ocup cateva ore pe zi. Eu vreau sa perpetuez mentalitatea tu ai o problema, eu ti-o rezolv. Problema ta este ca ai nevoie de niste fotografii. Adicatelea daca iti ia foc cartierul suni la pompieri ca sa-ti rezolve problema ca ei asta fac, sting incendii, nu te duci tu Superman cu galeata. Unii dintre noi printre care si eu asta facem, fotografii. Punct.

Cancer cu stil

2007-11-12T18:36:00.000+02:00

Moartea fotografiei asa cum o stim?

2007-10-20T19:07:00.000+02:00

1 dimineata, cafelele sunt pe geam la racit, si fotografii isi aprind tigarile.
Problema pe care ne-o punem este: "A murit fotografia, asa cum o stim acum? Probabil ca da, probabil ca nu, dar cu siguranta nu mai are mult de trait." In ce sens?

Fotografia comerciala/de moda o sa dainuiasca pentru totdeauna, cel putin pana cand se va inventa un alt mediu vizual care sa o inlocuiasca. Dar ca arta, este fotografia epuizata? Mai bine zis, sunt subiectele epuizate? S-a fotografiat in 100 de ani tot ce se putea fotogrfia? De fotografii cu pateu o sa aiba nevoie firmele de pateu atata timp cat vor exista. Mereu apar produse noi, servicii noi, persoane noi, evenimente noi, care trebuiesc fotografiate. Dar la nivel de arta, ce propulseaza fotografia? Ce inspira? Cand intru intr-o galerie de fotografie, ma gadila inimioara sa zic cu cinism (foarte ironic, pentru ca si eu ma atac spunand asta): "Mda, Mapplethorpe a facut mai bine, Imogen a facut mai bine, mda, ideea asta e rasuflata de mult, mda oare l-a copiat de la X sau de la Y?". Sau zic: "Mda a luat ideea lui X si a prezentat-o mai bine, cel putin din punctul meu de vedere."

Discutam cu fotografii cu care eram la cafea si am lansat ipoteza ca, dandu-ni-se o fotografie anume, avand timp, destula mana de lucru si Google+albumele de arta/fotografie (da, toate), in N+1 zile/ore sau chiar instantaneu putem gasi/numi pe cineva care a fotografiat aceeasi chestie, care a avut aceeasi idee.

Ca si mine, ca si noi, multi fotografi contemporani au observat aceast lucru, zic eu. Probabil din acest motiv fotografia contemporana (din punct de vedere al curentului artistic in care se inscrie, nu pentru ca este facuta in 2007) este blamata, chipurile, pentru ca ea se bazeaza pe concept si nu pe talent. Ceea ce s-ar putea sa fie adevarat, sa-ar putea sa nu fie, dar sa fie asta o evolutie (sau involutie) logica? S-au fotografiat toate casele, toate florile, toate x-urile, acum trecem la concepte? Iau un sobolan mort ii pun o sticluta de votca intre membre si il fotografiez pe un fundal verde neon...

Fotografia asta contemporana ii aduce fotografiei in mare ceva mai mult decat para chioara? Peste 50 de ani, peste 100 de ani, va fi aceasta perioada cea mai neagra din istoria fotografiei? Da, peste 100 de ani, daca nu ne ia Gaia pe toti pana atunci, Cobrasnake o sa fie vazut ca un mare om pentru ca a colindat barurile si cluburile si a facut snapshot-uri. In 2107 lumea o sa fie fascinata de cum traiam noi azi in 2007. Dar ca arta... e asta doar o ceapa degerata? Cand vedem un film prost nu zicem: "A fost misto, prentru ca scenariul a abordat o idee geniala, nu conteaza ca actorii si regizorul au fost la pamant.". Zicem direct: "A fost prost!". N-are fler, n-are... acel je ne sais quoi, nu evoca acea impresie de calitate.

Nu blamez pe nimeni, toti suntem implicit contemporani prin anul in care traim, indiferent de ce subiecte abordam, zic eu. Oricat ne-am chinui, subiectele clasice tot o sa aiba un iz contemporan din cauza ca privim altfel lucrurile decat acum 50 de ani. Toti cautam idei, toti cautam acel je ne sais quoi.

Sa vedem... sa vedem ce o sa fie cu generatia mea de fotografi, care au crescut (fotografic vorbind) cu DSLR-ul in mana si cu Photoshop-ul ca shortcut-ul cel mai important din calculator.

Sa vedem daca oamenii care zic: "am DSLR deci sunt fotograf iese gagica-mea super o pun pe HI5, ma f** pe tehnica si istoria artei." o sa aduca ceva, la un moment dat, cand un iluminat, total detasat de tot ce inseamna fotografie si de ideile ei preconcepute o sa faca ceva fenomenal.

Sa vedem daca noi, cei care mancam fotografia pe paine si o devoram cu toata fiinta noastra, cei care vedem nu filme ci 24 de fotografii pe secunda, cei care mergem pe strada si zambim la un afis pentru ca am ghicit (credem noi) diafragama si pentru ca stim noi un fotograf de unde presupunem ca s-a inspirat, o sa aducem ceva la un moment dat.

Ce ma fascineaza e ca fotografia a trecut in 100 de ani, intr-o masura mai mare sau mai mica, prin curentele care in pictura s-au format in sute de ani.

Defapt, pot sa prezic urmatoarea revolutie fotografica DIN ROMANIA (atentie), dar las asta pentru un articol viitor.

Tehnica pe forum-uri

2007-10-19T23:17:00.000+02:00

Recent site-ul fotografa.ro a organizant un concurs de articole. Orice tema putea fi tratata atata timp cat avea legatura cu fotografia. Am scris, am luat locul 3, si mai jos este articolul. Celelalte doua articole castigatoare pot fi citite pe site-ul fotografa.ro

Am observat ca fotografia devine din ce in ce mai populara, in principal datorita costurilor din ce in ce mai scazute ale unui aparat foto digital, cat si datorita Internetului.

Majoritatea incepatorilor iau cu asalt site-urile cu review-uri tehnice cautand sfaturi de achizitie, sau, in cel mai rau caz, forum-urile. Si spun "in cel mai rau caz" pentru ca pe un forum nu ai de unde sa stii cine este frustrat si cine stie despre ce vorbeste. In special pentru incepatori aceasta imprejurare este foarte nefericita. Pot fi foarte usor influentati de discutiile interminabile pe teme tehnice. Ceea ce este pacat, pentru ca nu prin tehnica se caracterizeaza arta fotografica.

Evident opinii legate de echipament exista si vor exista intotdeauna. Cand cineva pune la indoiala calitatea si/sau performantele unui produs, acest lucru este vazut ca o critica adusa la judecata celor care l-au cumparat. Acestia din urma se simt atacati si asa iau nastere discutiile interminabile. In nu-stiu-ce conditii apartul X este mai bun decat aparatul Y, obiectivul X are rezolutie mai buna decat obiectivul Y, etc.

In lumea reala insa, nimeni nu imi da in cap cu o sacosa de bani ca sa-mi cumpar echipament foto. Ce vreau "azi" are un aer magico-mistic; "maine" il cumpar si devine o unealta. Cand mi-am cumparat primul obiectiv care costa mai mult decat DSLR-ul meu in sine, m-am gandit foarte bine la ce cumpar. Nu mi-am permis sa ma uit in gura nimanui. Am preferat sa imprumut de la cineva obiectivul pe care il vroiam, sa vad daca se ridica la asteptarile mele si daca isi merita pretul. A meritat pe deplin. Am fost subiectiv? Evident. Daca nu esti subiectiv fata de numele care este scris pe aparatul si obiectivele tale atunci ti se pune la indoiala logica care te-a determinat sa le cumperi. Nu poti sa cumperi un Nikon si sa spui ca un Canon din aceeasi clasa de pret este mai bun. Este ilogic. Folosesc Canon pentru ca EU cred ca este mai bun decat Nikon, orice alta discutie mi se pare de prisos. Daca vreodata o sa-mi schimb punctul de vedere, schimb marca. Punct. Stiu fotografi profesionisti ( adica oameni care traiesc din fotografie ) care folosesc Canon, stiu fotografi profesionisti care folosesc Nikon. Toti traiesc foarte bine, toti isi fac meseria.

Evident ca o parere avizata te ajuta foarte mult in decizia ta, mai ales cand esti la inceput si nu stii nimic despre aparate, obiective si alte nebunii d-astea. Cu mentiunea ca, indiferent de la cine vine, parerea tot parere ramane. Numai ca mi se pare cel putin ciudat sa cheltui banii stransi de mine pe parerile unor forumisti. Sunt cateva site-uri foarte respectabile si serioase care trateaza probleme tehnice, si acolo, spre deosebire de forum-uri, cel care face review-ul sau isi spune parerea, scrie intr-un colt si cine este, de cati ani face fotografie, cate carti/articole a scris la viata lui despre fotografie etc. Experienta este mai presus decat orice.

Robert Mapplethorpe - Asa cum nu il stiam

2007-10-13T00:10:00.000+02:00

Robert Mapplethorpe (4 Noiembrie 1946 - 9 Martie 1989), fotograf foarte controversat, este cunoscut in special pentru portrete, fotografii cu flori si nuduri cu barbati, toate alb-negru si cu o puternica incarcatura erotica, chiar daca era vorba doar despre de o floare. Spre sfarsitul vietii a facut o serie de fotografii color cu flori, mai putin cunoscuta. Robert Mapplethorpe, asa cum nu il stiam pana acum.

Irving Penn - Mai mult decat un fotograf de moda

2007-10-12T23:15:00.000+02:00

Incep seria de articole despre maestrii consacrati ai fotografiei cu Irving Penn (16 Iunie 1917 - prezent). Execeland in multe genuri de fotografie, lucrarile lui au avut, si probabil inca au, un impact major asupra fotografiei de moda, portretelor, nudurilor, naturii moarte, fotografiei de publicitate si fotografiei etnografice. A lucrat foarte mult cu revista Vogue, dar este mult mai mult decat un fotograf de moda.

Orice detaliu bibliografic sau analiza asupra operei lui mi se pare complet de prisos (cu mentiunea ca in dreptul unor fotografii o sa fac unele comentarii). O sa las fotografiile sa vorbeasca de la sine.

(Penn a lucrat mult cu revista Vogue. A fost printre primii fotografi care au folosit un fundal simplu, gri sau alb. A construit un fundal angular, un colt practic. Unic si neortodox, dar in acelasi timp, incredibil de simplu, conduce privirea spre model)

(Daca exista o dovada cuantificabila care demonstreaza ca fotografiile foarte bune nu au reguli prestabilite de compozitie, aceasta se regaseste in naturile lui moarte)

(Fotografia asta mi se pare atat de "2007" incat imi da fiori)

(Nu stiu daca putem cuprinde valoarea documentara a fotografiilor pe care le-a facut indigenilor din Peru, Noua Guinee si Maroc)

Lumini 001

2007-09-22T22:43:00.001+02:00

Aceste fotografii se inscriu in sfera celor pe care le faci ca sa vezi cum "da" o persoana pe "film", in cazul meu, pe digital. Dar aceasta mini-sedinta foto "impromptu", prin natura ei, m-a pus intr-o situatie in care am fost nevoit sa improvizez iluminarea, cu ce aveam la indemana.

Aici abordarea mi se pare nici mai mult nici mai putin "clasica" pentru cinematografie, in special daca este vorba despre cadre ca acesta. Parca am vazut cu totii un film cu o schema de iluminare asemanatoare dar nu stim exact care. Tocmai pentru ca este foarte comuna. Reflector 150W (dupa standardele mele sa zicem 500W, in sensul ca este MULT mai puternic decat un bec de 100W) indreptat spre blenda (ca sa trag putin de par lucrurile ca sa intelegeti, practic blenda este sursa de lumina principala, nu reflectorul) + bec mat soft white 150 W pentru lumina de contur.

Aici lumina intra in camera (nu ma refer la cea digitala) la un unghi de aproximativ 70 de grade. Daca aveam un fundal negru la indemana puteam acoperi geamul pana la jumatate si tot se pastra aceeasi iluminare a subiectului. Lumina naturala + blenda.

Aceeasi poveste. Lipseste fundalul negru care sa se ridice pana la jumatatea geamului. Totusi se poate observa pe obrazul drept (cum ne uitam noi) iluminarea de contur venita de la blenda care "rupe" subiectul de fundal, oricare ar fi el. Lumina naturala + blenda.

Lumina naturala + softbox.

Lumina naturala + softbox.

2007-09-15T22:37:00.000+02:00

2007-09-04T09:47:00.000+03:00

Dupa o luna si o zi de absenta, munca si studiu trimit in eterul internetului 2 fotografii.

2007-08-03T00:13:00.001+03:00

UnArte lectia 02

2007-07-31T21:25:00.000+03:00

UnArte lectia 01

2007-07-30T21:37:00.001+03:00

Studiu lumini

2007-07-28T15:37:00.001+03:00

2007-07-23T23:39:00.001+03:00

2007-07-16T21:20:00.000+03:00