Wednesday, October 29, 2008

Sweet Dreams

Saturday, October 18, 2008

Jakarta

Friday, October 17, 2008

Mons Veneris

Tuesday, October 7, 2008

From Hell

Ovi, dupa ce duminica i-a fost dat peste cap fusul orar cu sapte ore, dupa ce l-am stresat cu telefoane si mesaje a gasit astazi puterea sa-mi inmaneze noul meu Canon EF 85mm f/1.2 II L USM. Dupa umila mea parere acest obiectiv trebuia sa vina intr-o cutie pe care sa scrie "From Hell". Frumos, mare, anti-tanc, Canon, f/1.2, L, filtru UV B+W, este, defapt, cel mai simplu mod de a-ti vinde sufletul.

Dupa ce i-am facut cunostinta, pentru maxim 5 minute, cu 40D, l-am pus bine in rucsac pana cand, fiind la o cafea si o tigara cu departamentul DTP, cineva zice, posedat fiind probabil, uite bah ce lumina. Inevitabil, scot 40D-ul, scot 85-ul, fac o fotografie, de undeva, nu stiu de unde, apare instantaneu alt fotograf langa mine, mai apar 3 oameni, le arat fotografia pe display, incep sa se bata pentru ca toti vroiau sa stea la pozat, lumina se ducea rapid si tot ce puteau spune 5 oameni era frate, cat de tare este obiectivul asta. Haos total pentru un minut si certitudinea ca am luat boala L.


Revin cu noi fotografii cand imi iese neuronul din coma.

Saturday, October 4, 2008

Greener toreador of pain



Friday, October 3, 2008

Elegance of lust


031008

Friday, September 26, 2008

6419 + 4051


Wednesday, September 24, 2008

x : y si F

Luminozitatea unui obiectiv se exprima ca raportul dintre diametrul pupilei diafragmei (D) si distanta focala (F). Din moment ce raportrul D/F este cu foarte mici exceptii o valoare subunitara luminozitatea unui obiectiv este reprezantata sub forma raportului invers F/D care este, defapt, faimosul f. f nu are o unitate de masura si in practica se foloseste, defapt, o aproximare a lui f exprimata printr-o putere a lui radical din 2, indicand valori apropiate de valorile reale a raportului F/D.

Diafragma optica este cu totul altceva decat diafragma fizica si reprezinta diametrul razelor de lumina paralele cu axul optic ce intra in obiectiv.

1 : 1 inseamna ca distanta focala este egala cu diametrul diafragmei optice cand acesta este egal cu 1. Punct. Nu inseamna ca din lumina care intra in obiectiv nu se pierde nimic.

4062

Thursday, September 18, 2008

La revedere blitz!

Tot ce este prea mult strica iar caldura in exces imi oboseste neuronul. Pentru ca s-a mai racorit afara ma intorc cu noi perspective asupra fotografiei.

Manuitor feroce de EOS 40D si in 19 zile posesor al unei frumuseti de Canon EF 85mm f/1.2 L USM, duc in continuare lipsa acuta de blitzuri. De ce am ales un obiectiv de aprox. 50 de milioane (la BH, in RO la f64 este 73 de milioane) in loc sa-mi iau blitzuri?

Pentru ca tot ce stiu/stim despre fotografie incepe sa ma plictiseasca enorm. Ma plictiseste gandul ca trebuie sa am blitzuri declansate wireless, 7 la numar (sau alta cifra magica), ma plictiseste gandul ca trebuie sa am fotografii de Flicar ca sa intru si eu in randul lumii.

Kubrick/Alcott au avut acces la trei Carl Zeiss 50mm f/0.7 pentru Barry Lyndon (cea mai mare diafragma din istoria cinematografiei). Eu am ales Canon EF 85mm f/1.2 L USM. Nu stiu ce pelicula (ISO) a folosit Kubrick (ca sa compensez cate stopuri sunt intre f/1.2 si f/0.7) dar sunt convins ca o sa obtin rezultate asemanatoare.

In 19 zile, daca totul merge conform planului, creierul meu se va bloca datorita diafragmei foarte mari.

Si daca tot vorbim despre diafragme foarte mari f/0.95 este cea mai mare diafragma ce rezida la acest moment intr-un obiectiv accesibil marelui public (mai corect, acelei parti a marelui public care ar da 156 de milioane pe un obiectiv).

Sunday, July 20, 2008

Fara titlu

Canon EOS 350D + Canon 100mm f/2.8 Macro @ f/2.8 ISO 800

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ f/5 ISO 200

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ f/8 ISO 400

Friday, July 18, 2008

Fara titlu

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ F/4 ISO 400

Canon EOS 40D + Canon 17-40mm f/4 L @ F/4 ISO 800

Tuesday, July 8, 2008

Fara titlu

Sunday, July 6, 2008

Fara titlu




Wednesday, July 2, 2008

Fara titlu


Friday, June 13, 2008

Cutia Pandorei

Thursday, April 24, 2008

Fara titlu




Sunday, April 13, 2008

Nu stiu nimic

Pe masura ce invat din ce in ce mai multe despre fotografie imi dau seama ca, practic, nu stiu nimic.

Toti fotografii au o parere proprie despre cum stau lucrurile in domeniu.

Am citit enorm de mult, si inca citesc, despre fotografie. Oricarei intrebari legate de acest domeniu nu ii pot raspunde decat in acelasi fel in care as raspunde la intrebarea de ce a fost inventat poliesterul. Nu stiu.

Orice argument pe care il pot aduce in favoarea sau defavoarea unui lucru il si pot contraargumenta ceea ce demonstreaza ca nu exista nici o certitudine, cel putin pentru mine. Acest lucru ma pune intr-o situatie ingrata atunci cand sunt constrans de circumstante sa am o parere, totul rezumandu-se la simplul fapt ca la un moment dat ori eu ori el/ea aduce un argument pe care celalalt nu stie cum sa-l contraargumenteze, desi el exista si este tinut secret dar cineva trebuie sa aiba dreptate. Nu? Daca trebuie sa ai o parere si stii mai multe decat celalalt nu poti sa te contrazici singur.


Wednesday, April 2, 2008

Fără titlu

Viruşi, troieni, carcalaci... îmi iau liber până când fac curăţenie în calculator :(

Tuesday, April 1, 2008

Icosaedru stelat

Din pauza fotografică s-a născut un icosaedru stelat.



Monday, March 31, 2008

Fără titlu

O mică pauză fotografică...

Sunday, March 30, 2008

5

Saturday, March 29, 2008

Wide. Nu. Super wide.

Am fost azi în parc. A veni şi Ovi care mi-a împrumutat pentru câteva zile 10-22-ul lui. Cât de wide este un super wide? Foarte.




Fascinaţia mea pentru 10-22 este mai veche. Prima oară am ieşit în oraş cu acest obiectiv pe aparat, tot graţie lui Ovi, aproximativ acum 6 luni.

Mi se pare fascinant faptul că este de cel puţin 2 ori mai wide decât îţi poţi imagina.

Ovi

Până marţi... wide. Nu. Super wide.

Friday, March 28, 2008

Vineri

Ca o mică recapitulare miercuri am ajuns la concluzia că fotografia este scuza perfectă a oricărui fotograf pentru a merge oriunde şi a pune oamenii în orice ipostază îi dictează imaginaţia.

Azi, vineri, sunt cel puţin surprins, dacă nu chiar uşor trepanat.

OK. Avem cea mai bună scuză din lume... şi? Ce facem cu ea?

Păi... nimic

Fotografiem absolut orice şi absolut oricum. Oare? CÂT de mare este pasiunea colectivă pentru ghiocei, pui de pisică şi peisaje montane?

1860 vă spune ceva?

Thursday, March 27, 2008

Zero barat

Wednesday, March 26, 2008

Miercuri

Partea I
sau
Ca să poţi merge oriunde te taie capul

Dacă stăm să ne gândim scuza fotografiei ne-a dus pe câmpuri de luptă, printre oameni decapitaţi şi măcelăriţi, prin păduri, prin clopotniţe, prin cimitire, prin catedrale, prin parcuri, pe străzi, la mare, la munte, sub pământ, în aer, invers, înapoi sau poate chiar dincolo, toate datorită faptului că avem aparatul de gât. Carevasăzică suntem fotografi. Avem un statut special pentru că avem scuza, scuza perfectă.

Partea II
sau
Pentru că suntem nişte băieţi care la 5 ani se jucau cu maşinuţe
iar la 20 se joacă, metaforic si ne-peiorativ, cu păpuşi


Dacă stăm să ne gândim scuza fotografiei ne-a permis să răpim fete timide sau nu, singure sau nu, să le îmbrăcăm cum vrem noi, să le machiem cum vrem noi, să le ducem unde vrem noi, să le facem să stea cum vrem noi, să le punem să facă ce vrem noi, toate datorită faptului că avem aparatul de gât. Carevasăzică suntem fotografi. Avem un statut special pentru că avem scuza, scuza perfectă.

Partea III
sau
Regresul fotografiei

Am asistat la dispute între fotografi şi toate s-au purtat pe anumite teme prestabilite. Echipament, tehnică, istoria fotografiei, ce fac alţii sau ce au făcut alţii. Mi se face puţin greaţă când văd oameni prinşi în bula celor care au făcut fotografie până acum. Câţi oameni au făcut fotografia fotografie? Cam câţi intră la Mc Donald's Romană. Cu tot cu terasă. Ar trebui să ne dea de gândit faptul că ne raportăm la o mână de oameni pe care nu-i cunoaştem.

Partea IV
sau
Mâna criminală

Se întâmplă unoeri să deschidem un album de artă şi să vedem ceva care ne impresionează profund. Dăm pagina şi urmează ceva foarte plictisitor. Căutăm cu frenezie alte pagini, poate s-au lipit 2 între ele, poate o mână criminală a rupt o pagină, pagina crucială, căutam continuarea spectaculosului dar urmează doar plictisitorul. Noi, în sinea noastră, fabricăm o pagină, pentru noi înşine, în fiecare zi.

Partea V
sau
Saltele pe pereţi

Probabil unii ne-am angajat într-un fel de cruciadă personală. Probabil suntem convinşi că, la un moment dat, vom închide gura lumii printr-o fotografie, noi cei care probabil suntem foarte aproape de o cameră cu pereţii capitonaţi. Trăim într-o altă lume, cu alte reguli, într-o lume în care probabil orice problemă poate fi rezolvată punând pe masă o fotografie. O anumită fotografie. La un anumit moment. Iar atunci restul va fi tăcere.

Tuesday, March 25, 2008

Un mic experiment

Monday, March 24, 2008

Silicat de sodiu si clorură de cobalt

Ce ne protejează pe noi, fotografii, de neplăceri? Durex? Nici vorbă. Silicat de sodiu? Cu siguranţă. Ce este acest silicat de sodiu? Un simplu desicant. Absoarbe apa din aer. A fost folosit în primul război mondial pentru a absorbi gazele şi vaporii ce intră în măştile de gaze iar în al doilea război mondial a fost folosit pentru a feri penicilina şi echipamentul militar de umezeală. În zilele noastre se foloseşte pe scară largă de diferite industrii iar din 2008 este folosit şi de mine.


Din cunoştinţele mele se pune un pliculeţ mic în fiecare ambalaj de placă de bază sau hard disk. Nu aveam decât 2. Le ţineam în rucsac sub aparatul foto. Dar azi...


...am făcut rost de versiunea industrială. Nu vă pot spune de unde pentru că nici cele mici nu se găsesc de vânzare pe piaţă. Cel puţin eu nu am găsit. Pachetul din stânga este sigilat pentru că această... chestie... acţioneză destul de feroce.

Singurul dezavantaj este următorul. Unele biluţe de silicat de sodiu sunt tratate cu un indicator de umezeală, de obicei clorură de cobalt. Când sunt roz nu mai pot absorbi apă. Tot ce trebuie să faci este să le pui la căldură pentru 2 ore şi se fac albastru închis, semn că nu conţin apă. Sunt complet refolosibile. Pentru că pachetele mari sunt din hârtie poroasă şi nu din plastic transparent nu avea rost să folosească indicator de umezeală pentru că oricum nu poţi să vezi prin hârtie. Dar le pot recicla odata la 5-6 luni având în vedere dimensiunea lor. Şi pentru că am 2 le folosesc alternativ. Nu mai ştiu fotografi care folosesc aşa ceva dar prefer să îmi iau măsuri de precauţie. Electronicele şi umezeala nu se înteleg deloc.

Ce-i place cu adevărat fotografului

Vorbeam acum cu Ovi (se pare că îi dezamăgim pe ei care aşteptau bătaie la mine pe blog) despre fotografie. L-am întrebat cum pot să aflu câte fotografii am făcut până acum pentru că mi-e frică să nu-mi crape maşinăria. Este evaluată la 20.000 cadre. Ovi mi-a dat un raspuns care mi-a dat de gândit. Eu am făcut 43.000 de cadre şi nu a crăpat, nu ai cum să ai mai multe ca mine. Asta înseamnă cam 1194,4 filme. El face fotografie de 2 ani jumătate, eu de 8 luni.

Amândoi avem momente în care dăm peste fotografii vechi care nu ne-au plăcut la momentul respectiv dar acum ne spun ceva nou. Ceva ce ne scăpa acum x luni.

Mi-a mai spus că în ultimile 5-10 mii de cadre a început cu adevărat să evolueze. Eu nu mă pot evalua obiectiv dar cine mă cunoaşte ştie foarte bine că fotografia mea de ieri azi mi se pare plină de greşeli flagrante.

Este de acord cu mine şi cu părerea mea despre experimente, subiect pe care l-am abordat acum câteva zile pe blog. Ar trebui să experimentăm mai mult şi să vorbim mai puţin.

Ce-i place cu adevărat fotografului? Să vadă, obiectiv, că a evoluat. Punct.

Sunday, March 23, 2008

Ce-i place fotografului

Ce-i place oare fotografului? Eu cred că îi place sa aibă idei. Şi cel mai interesant lucru este că ideile vin din cele mai neaşteptate locuri. Azi Maria Coman mi-a dat o idee. Cred că ar trebui să acord o mai mare atenţie filmelor. Destul de mare încât să am pe acest blog o categorie dedicată exclusiv lor.

În altă ordine de idei am observat că unor fotografi nu le place să fie criticaţi. Chiar în acest weekend am supărat doi fotografi care mi-au cerut părerea vis-a-vis de nişte fotografii.

Dacă s-au supărat pentru că Octavian le-a criticat câteva fotografii sunt curios cum ar fi reacţionat dacă 6 profesori de la UnArte le criticau la unison portofoliile.

Saturday, March 22, 2008

Fără titlu

Friday, March 21, 2008

Înapoi în camera obscură

Pentru că eu sunt băiatu' ăla care aduce jihadul pe forumurile de fotografie uneori simt nevoia să mă relaxez. Am decis ca începând de azi să redeschid camera obscură. Azi vreau să fac ceva în stilul lui Man Ray.

Am dat iama prin revelatorii şi fixatorii de sub pat... sunt genul ăla de om care are aşa ceva sub pat. Am vrut să văd cât de uzate sunt substanţele şi dacă a intrat lumină în cutia cu hârtie foto.

Revelatorul este puţin uzat dar în rest totul pare în ordine. Desigur... în afara faptului că mai nou revelatorul trece prin mănuşi. Cam neplăcut să te pişte pe la degete când esti cu mainile în căldarea plină de chimicală.

Update:

O mică observaţie. După ce clătiţi fotografiile puteţi să le puneţi la uscat direct pe faianţă. Se lipesc de minune din cauza apei.


X

Thursday, March 20, 2008

Cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns 03

Modelul meu pentru acest concurs afirmă public că nu va interveni nimic. Sunteţi martori.

În altă ordine de idei, sunt dezamăgit pentru că unii participă la concursuri de fotografie doar pentru premii.

Wednesday, March 19, 2008

Cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns 02

Am un concurs. Am o idee. Am un model. Dacă totul merge bine o să fiu în stradă, cu trepied, cu aparat, cu obiective, cu model. Sunt curios ce reacţie o să aibă lumea de pe stradă.

Dacă nimic nu merge bine o să rămân fara model. Nu o să aibă curaj să facă ce-i spun eu. Sau o să intervină ceva în programul ei. Caz în care pun în aplicare planul B.

Tuesday, March 18, 2008

K.I.S.S.

Doulfe mi-a spus că pleacă în Barcelona şi m-a rugat să-i dau nişte îndrumări fotografice pentru că Barcelona este, evident, printre altele, sinonim cu Gaudi.

Pentru că prostul de mine nu a mai fotografiat arhitectură sau elemente de arhitectură de cel puţin jumătate de an am început să caut, prin 100 gigi de RAW-uri, fotografii din cretacic. Uitându-mă peste ce făceam acum câteva luni, în timp ce mă oripilam desigur, mi-am dat seama de câteva lucruri pe care, personal, nu le-aş mai face niciodată.

În primul rând, nu aş mai fotografia ziua în 'miaza mare niciodată. M-aş duce dimineaţa, seara, când este înnorat bine de tot şi în special când plouă sau imediat după ce a plouat şi incă este înnorat. Cu o singură excepţie. Când vreau în mod expres umbre ce necesită lumină dură de 13 PM. Nu cred că mai trebuie să subliniez necesitatea unui trepied când fotografiezi pe vreme înnorată.

În al doilea rând, nu aş ieşi pe uşă fără un filtru de polarizare. În principal pentru că elimină reflexiile de pe toate suprafeţele. Chiar şi de pe cele care aparent nu reflectă nimic. Cum ar fi asfaltul. Evident întunecă şi cerul iar asta place ochiului acestui fotograf.

În al treilea rând K.I.S.S. Este un acronim pentru Keep It Simple Stupid. Nu vrem fotografii de arhitectură în care apar maşini, oameni, copaci, copii cu baloane şi clovni sau ce se nimereşte să fie prin zonă la momentul respectiv. Cu o singură excepţie desigur. Când vrem în mod expres asta.

Cât despre compoziţie şi alte alea nu pot spune decât faptul că singurul scop este să faci o fotografie care să-ţi placă ţie. Pentru mine este imposibil. Alţii reuşesc în 5 minute şi pleacă mai departe.

Nu contează A/N sau color pentru că fotografiem RAW. Cel puţin asta sper că facem.

Mai jos dau 3 exemple, umile, din cretacic, de ce şi de ce în fotografia mea, umilă, de arhitectură.



Uşă din zona Magheru-Romană de pe un traseu frecventat zilnic de un număr inestimabil de oameni. 20% dintre cei chestionaţi au reuşit să o identifice.



Bucată din hotelul Intercontinental Bucureşti. 50% dintre cei chestionaţi nu mă cred nici în ziua de astăzi când spun asta.


30% dintre cei chestionaţi nu au reşit să cuprindă cu mintea faptul că fotografia din dreapta reprezintă obiectul din stânga văzut din spate.


Umila mea concluzie? Ia Intercontinentalul şi încearcă să faci în aşa fel încât să nu creadă lumea că aia ai fotografiat.

Update: Doulfe m-a întrebat ce poate face, mai specific, cu obiectivul ei umil. Adică un 18-55 mm. Deşi eu aş folosi un 10-22 mm şi un 85mm sau 100mm (pentru perspective interesante), folosim ce avem şi poţi face cu un 18-55mm ce poti face cu orice alt obiectiv. Nu vreau să intru în detalii tehnice. Contează cum vezi tu arhitectura respectivă. Poţi face fotografii geniale cu un 18-55mm fără nici o problemă. Depinde de fotograf nu de obiectiv. Un filtru de polarizare decent pentru obiectivul tău este ăsta. Polarizare circulară HOYA 58mm. Dacă vrei să se inţeleagă ce ai fotografiat, fotografiezi în aşa fel încât să se înţeleagă :) De exemplu în fotografia mea hotelul Intercontinental nu a fost recunoscut de unii pentru că nu apar elemente de referinţă. Dacă îl fotografiam de vis-a-vis şi apărea în întregime nu mai era nici o problemă. Dacă nu ai trepied înainte să iesi din casă scoţi aparatul pe geam şi verifici dacă este destulă lumină afară. Ştii regula cu expunerea. Timpul de expunere maxim este (focală+focală/2) secunde.

Update2: Fotografie de arhitectură pe ceaţă. Cred că arată foarte interesant.

Monday, March 17, 2008

L-a parat !!!

Am iesit azi la o cafea cu o fata care l-a parat pe CatalinG. Cica, zice el, i-am facut fetei umbre inestetice sub ochi. Sa purcedem la explicatii.

Avand in vedere ca acele fotografii intra la categoria experiment inseamna ca la momentul respectiv am avut un moment vreau sa vad ceva. Faptul ca toti facem experimente cu lumini si alte nebunii este de necontestat. Daca fotografii profesionisti si-ar face publice experimentele, unde acestia nu tin cont decat de lucrul pe care vor sa-l vada, probabil ca valoarea perceputa a muncii lor fotografice ar scadea foarte mult DACA nu se face diferenta dintre fotografie de portofoliu, fotografie normala si fotografie am-vrut-sa-vad-ceva.

Dar nu m-am suparat pe Catalin :D

Sunday, March 16, 2008

Lecţia de fotografie

Ca să fiu în rând cu lumea încerc să dau şi eu o lecţie de fotografie.

No, în jenăre, cankitakea de lumină ce intră prin obiectiv iaşte proporţională cu suprafaţa deschiderii ghiafragmei aghică pi pe lângă ef pe 2(doi) en totu' la păkrat, unde ef iaşte focala şi en iaşte valoarea ghiafragmei. Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic şi spunem că unghiul ghe la carele două obiecte ghintr-o fotografie încep să facă blur şi să intre unu-n-altu cumu s-ar zice iaşte dat ghe formula sin ghe teta egal cu 1.22(unudouăşdoi) ori lambda pe de unde sin ghe teta iaşte defapt ics pe ef şi lambda iaşte lunjimea de undă a lumignii care este. Deci.

Saturday, March 15, 2008

Cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns

Ce te faci cand 1... 2... 3... click nu mai este de ajuns? Peisajele, portretele, toate sunt foarte frumoase si le apreciez. Si eu mai fac peisaje din cand in cand. Portrete la fel.

Dar ce se intampla atunci cand ai idei complicate, vise complexe pe care vrei sa le transpui vizual? Nu de bani ai nevoie, asa cum s-ar crede la prima vedere, ci de oameni care iti apreciaza munca. Oameni care sunt dispusi sa faca acel pas in plus catre o fotografie ceva mai complexa doar pentru ca le place ce iese din aparatul tau. Sunt adeptul mentalitatii daca ai o idee pune-o in practica si vezi cum arata. Orice idee.

Cam greu. Noaptea in locatii dubioase. Costume. Machiaj. Lumini.

Cu siguranta cand voi gasi oameni dispusi sa faca impreuna cu mine acel pas in plus voi reusi sa pun in practica macar jumatate din ideile pe care le am. Si, daca nu gasesc, va promit o surpriza.

Friday, March 14, 2008

Inapoi la scoala

Inca mai citesc carti de fizica. Poate ii dau de cap fenomenului.

Thursday, March 13, 2008

Fenomen optic

Azi am descoperit un fenomen optic. Mai trebuie sa lucrez la el.

Wednesday, March 12, 2008

CSO

Cătălin vrea să-i zic despre CSO. CSO (color separation overlay), chroma key, color keying, green screening sau blue screening, multe denumiri pentru acelaşi lucru.

Tehnica este folosită în televiziune şi cinematografie. De exemplu vrem să aruncăm pe Heri Potăr cearceafu' care îl face invizibil. Îl luăm de ureche şi il punem în faţa unui cearceaf albastru sau verde. Să zicem că e albastru. Îl filmăm fâţâindu-se prin faţa camerei şi la un moment dat aruncăm pe el alt cearceaf albastru. Gata filmarea, îi dăm o palmă lu' Heri, îl trimitem înapoi în cuşca lui şi deschidem Adobe Premiere.

Folosind echivalentul Color Range din PS, selectăm albastrul şi îi zicem calculatorului că unde e albastru vrem să se vadă altceva. În cazul nostru, să zicem că vrem să se vadă o imagine cu un coridor din şcoala de majie sau o filmare cu acel coridor. Gata. Heri Potăr şi coridorul mirific în fundal + efect şmecher când zboară al doilea cearceaf şi aterizează pe Potăr făcându-l să dispară.

De ce albastru? Pentru că în culoarea pielii nu intră albastru. Şi nici verde.

Se foloseşte în prostie la meteo. Asta dacă prezentatorii nu folosesc plasme sau LCD-uri.
Se foloseşte în prostie în general, mult mai frecvent pe platourile TV decât pare la prima vedere.

Tuesday, March 11, 2008

Amintirile unui om bătrân

Citeam azi pe un forum nişte discuţii despre developarea filmelor alb-negru.

Mi-am adus aminte de zilele pe care le pierdeam în baia părintească transformată ad-hoc în cameră obscură. Iniţiativă deloc simplă având în vedere că propteam 5 prosoape, care întotdeauna erau curate şi parfumate, între peretele jegos de afară şi geamul termopan, şi de 2 cearceafuri împăturite în 4 pentru geamul de la usă. Şi acum prosoapele mele mai au urma geamului care le-a tocat.

Deşi am avut la dispoziţie 19 ani că să mă acomodez cu baia părintească pe lumină, niciodată nu puteam naviga fără incidente majore pe întuneric vreme de câteva ore printre chiuvetă, closet, masină de spălat şi alte nebunii. Totul este bine şi frumos până când dai cu femurul în maşina de spălat şi ţi se varsă castronul cu revelator pe pantaloni. Moment în care te sperii pentru că pe sticla de revelator este un "X" mare sub care scrie "coroziv".

Deşi nu vă pot da sfaturi pentru a vă feri de alte probleme de orientare intrinseci lipsei de lumină, probleme gen "nu acolo", ceea ce vă pot spune cu sigurantă este că emulsia pute şi ţi se lipeşte de limbă, pe când gelatina nu. Lucru bun de ştiut mai la vale.

Cu prietenii la o bere şi o pizza contemplam un videoclip filmat pe peliculă. De ce? Camera, să zicem, trăgea cu 24 cadre/secundă. Asta înseamnă că timpul de expunere al fiecărui cadru este 1/24 sec, logic. Cu timpul de expunere blocat la 1/24, este foarte greu să faci fotografii doar cu diafragma (ISO nu se pune... trebuia să schimbi pelicula) deci ai nevoie de filtre neutre şi de lumini gârlă. Şi de pre-flashing, care este un fel de magie neagră.

Şi cum stăteam noi aşa cineva îşi aduce aminte că are în debara o rola de pelicula de film A/N Ilford 35mm. Voi aruncaţi casetele de film după ce developaţi filmul din ele? Noi băgam peliculă de film în ele. Pe întuneric evident. Situaţie în care trebuie să ştii care este emulsia şi care este gelatina. Lucru imposibil de verificat în alt mod decât cu limba şi/sau nasul, ceea ce ne dădea un aer sublim de alchemişti nebuni.

Poate vă întrebaţi DE CE vroiam să folosim peliculă de film în loc de film Ilford de la magazin. Nu ştiu... pentru că puteam.

Aş putea să va spun şi cum foloseşti mai multe cearceafuri şi una bucată pisică pe post de greenscreen sau bluescreen pentru CSO sau chroma key (îi zice în multe feluri) dar deja s-a făcut târziu.

Monday, March 10, 2008

Cele 4 păgini

Am primit cele patru păgini. Dacă eraţi cumva curioşi ce conţin am pus una mai sus. Le-am scos A3... şi le-am lipit de perete. Răceala aproape a trecut. Mâine redeschid Photoshop-ul.

Sunday, March 9, 2008

Flashback

Acum foarte mult timp eram la munte şi stăteam cu S. la 2 dimineaţa afară în faţa căşii, napădiţi de molii grotesc de mari şi alte insecte scabroase, uitându-ne ca doi îndrăgostiţi ce eram, cu gura căscată, la cer. Cu sigurantă eram singurii îndrăgostiţi pe o rază de cel puţin 5000 km care puteau depista vânătorul (Orion) care, împreună cu cei doi câini de vânătoare ai săi, Canis Major (constelatie în care se afla Sirius sau Alpha Canis Majoris, cea mai luminoasă stea de pe cer) şi Canis Minor, stătea la pândă pe malul râului Eridanus, râu ce curge din cupa Vărsătorului, urmărind Taurul.

Imi aduc aminte că S. mi-a arătat-o pe Cassiopeia (nevasta lui Cepheus) care era o regina foarte frumoasă dar arogantă si orgolioasă. Aceasta spunea că ea şi Andromeda (fata ei) erau mai frumoase decât toate Nereidele. La auzul acestor vorbe Poseidon şi-a ieşit din minţi şi l-a trimis pe monstrul Cetus să distrugă regatul lui Cepheus. Speriaţi, Cepheus şi Cassiopeia au consultat un oracol de la care au aflat că singurul mod în care îl pot îndupleca pe zeul mării este să o sacrifice pe Andromeda. Aceasta a fost legată la malul mării de o piatră şi lasată acolo la mila lui Cetus. Dar Perseus a venit la timp, a salvat-o şi într-un final au ajuns soţ si soţie. Poseidon a pedepsit-o pe Cassiopeia să stea jumătate de an cu capul în jos (Cassiopeia este în apropiere de Polaris).

Mă uit pe geam şi văd Sirius, Orion, o stea din Canis Minor, o stea din Taur... şi cam atât. Pe la 1 jumătate o să pot vedea câteva din Gemeni... şi pe Marte dacă nu m-a lasat astronomia.

Toate constelaţiile astea îmi dau o idee. Poate vă dau şi vouă.

Saturday, March 8, 2008

Fara titlu

Macar am scapat de febra... sa zicem.

Friday, March 7, 2008

Fara titlu

Bolnav cu febra, Photoshop inchis pana ma pun pe picioare.

Thursday, March 6, 2008

06/03/2008

- Baiatul de la internet, saracul, era cam de pe alta planeta. Totusi, am net... doar la mine in camera... router-ul trebuie sa-l configurez eu. Asta deoarece configurare router nu intra in fisa postului meu.

- Faptul ca nu am gasit o persoana care sa-mi printeze 4 (patru) pagini AZI, insemna fie ca nu am prieteni saritori si detinatori de imprimata, fie ca toti prietenii mei sunt foarte ocupati, fie ca toata gargara cu secolul tehnologiei este doar... gargara si ca un om banal ca mine nu poate printa 4 pagini cand are nevoie.

- Functioneaza DVD-ul cu tutoriale... ala venit tocmai din Canada.

Wednesday, March 5, 2008

Prima luce



Un draft (da... e draft) pe care cu siguranta il voi imbunatati in zilele urmatoare.

Tuesday, March 4, 2008

Trist dar adevarat

Cum azi mai toata ziua am platit facturi, cand am ajuns acasa starea de spirit necesara muncii lipsea cu desavarsire. Deci am stat. Si cum stateam mi-a venit asa, ca prin vis, sa rad. Oare de ce fotografii jenante cu ozeneie sunt pe bune frate dar un portret foarte bun este intotdeauna Photoshopat? Asta nu voi intelege niciodata.

Monday, March 3, 2008

Lumea mea

Pe 10 martie se modernizeaza provider-ul de net si pana atunci trebuie sa vina cineva sa-mi schimbe modemul. Facem pariu cine nu mai posteaza dupa 10 martie?

In alta ordine de idei, ce faci cand iti vine din Canada DVD-ul cu tutorialu' Photoshop si... nu merge?

Mai lucrez la Draft...

Sunday, March 2, 2008

Intrebare

Daca lucrez 10-16 ore/zi la calculator si dorm doar cand raman fara idei si am nevoie de cosmaruri care sa ma inspire nu este just sa cheltui mai multi bani pe calculator decat pe orice altceva? Ma rog, echipamentul foto face parte din alta categorie de cheltuieli pe care nu o iau in considerare.

Nu stiu de se se uita lumea stramb la mine cand aud ca vreau sa-mi iau mouse de 5 milioane...

Saturday, March 1, 2008

Draft



Friday, February 29, 2008

Prea mult? Prea putin?

Este ciudat cand se intampla sa te apuci de ceva si la un moment dat sa iti dai seama ca ai uitat sa te opresti. Azi este 29 Februarie. De pe 15 Februarie lucrez la colectia Octavian Stangaciu care pana acum cuprinde 69 de nume (scuzati cifra, atatia sunt momentan) si 1.175 lucrari suprarealiste sau in genul. Aparin si Whitlam sunt doi dintre ei. Partea fotografica a colectiei cuprinde momentan 70 de fotografi si 5.669 fotografii. In total 139 de nume si 6.844 imagini. Daca as posta, alternativ, cate un nume pe saptamana as trece prin toti in 34.75 luni sau 2.8958 ani. Sau o imagine pe zi, si termin cu ele in 18.75 ani.

Asta presupunand ca imi ingradesc inclinatia de colectionar si ma opresc aici.

Mai bine imi fac revista online.

Thursday, February 28, 2008

E secret.... 02

Wednesday, February 27, 2008

Vreau lumina


Vreau sa fie din nou lumina pe strada din fata blocului :( Au furat becurile. Deci BECURLE NU MAI SUNT PE STALPI. Cred ca a fost Cici balerina.

(Am obiceiul sa mazgalesc cerculete si liniute pe hartie cand vorbesc la telefon dar era Photoshop-ul deschis si nu aveam pix la indemana)

Tuesday, February 26, 2008

Dilema LAB

Stiam ca RGB reprezinta modelul aditiv iar CMYK pe cel substractiv dar pentru ca LAB este device independent, cu alte cuvinte nu fiinteaza in legile fizicii, habar nu aveam ce face. Ei bine, azi, cufundat intr-un tutorial Photoshop, mi-am dat seama de un lucru interesant (pe care sunt convins ca doar eu nu il stiam). Cele doua canale dilii din modul LAB reprezinta Tint si Color temperature. Mai exact, canalul a reprezinta Tint (verde/magenta), iar canalul b reprezinta Color Temperature (galben/albastru).

Nu stiu daca imi foloseste la ceva. Am o banuiala totusi ca ma poate ajuta. El separa 2 culori primare de doua secundare, verde de magenta (rosu+albastru) si albastru de galben (rosu+verde). Asta inseamna noi optiuni pentru Channel masking. Ma rog, imi dau seama ca nu este neaparat o metoda mai buna decat altele, daca vreau sa separ spre exemplu albastru de galben (rosu+verde) cu siguranta albastrul va avea rosu si/sau verde in el (deci va fi intr-o oarecare masura cyan sau magenta). Imi vine in minte meniul Selective Color care merge in CMYK deci in cazul de fata pot scoate ceva cyan si/sau magenta din albastru.

Intrebarea evidenta este de ce nu as putea folosi Color Range pentru a selecta albastrul. Buna intrebare. Se poate. Dar fiind vorba de Channel masking, am tot Photoshop-ul la indemana pentru a subjuga canalul alfa pe cand Color Range fiind o selectie am la dispozitie doar acele selection tools + Refine Edge si/sau Modify. Ma rog, dupa Color Range vine imediat Alpha Channel din selectie dar tot trebuie sa trec prin ea.

In orice caz, va fi nevoie de Levels pentru a pune la respect acel Alpha Channel pe care il creez in LAB deci se vor pierde anumite nuante de albastru (ca la orice Alpha Channel, din punctul asta de vedere nu este cu nimic mai special). Exceptie de la aceasta regula sunt acele rare situatii in care conduc Photoshop-ul cu mana de fier si fac un Alpha Channel (sau mai multe) cu Calculations.

Deci? Moft sau nu?

Poate ma lumineaza cineva :)


P.S. vroiam sa imi exprim aceasta problema printr-un filmulet in care se vedea concret ce se intampla in Photoshop dar cred ca nu este cazul din moment ce nu sunt la un asemenea nivel incat sa pot posta filmulete cu mine lucrand in Photoshop, desi am impresia ca s-ar fi inteles mai usor.

Monday, February 25, 2008

Probabil... poate

Oroarea de a merge la ora 23 pe un Titulescu care azi nu a avut iluminare stradala (de obicei este o strada foarte bine luminata), oroarea de a te uita dupa tot felul de dubiosi si patrupede care ar putea atenta la bunurile sau la membrele tale, oroarea de a-ti pune intrebari jenante de genul: Persoana care vine spre mine pare in regula? Sa traversez? Ce s-a auzit? Ala e un caine?

Oroarea de a ramane, dupa ce ai ajuns intreg in scara bloclui, blocat intr-un lift idiot exact in fata peretelui, probabil fara nici o sansa de scapare pana dimineata... probabil... daca telefonul a ramas fara baterie exact cand ai nevoie de el, asa cum ii este obiceiul. Probabil ca majoritatea dintre voi stiu ca intre 2 etaje si respectivele lor usi este un perete in fata caruia daca se opreste liftul nu mai ajungi la mecanismul de deschidere a usii de la etaj. Probabil acest lucru este si in functie de lift...

Cu siguranta am cicatrici pe picioare care atesta ca eu si cainii am avut confruntari in acest... mirific oras. Probabil acesti Canis lupus familiaris vor mai ataca acest Homo sapiens din Grivita. Probabil cainii nu stiu ca eu tin minte cum este sa faci antirabic la spitalul Colentina.

Ce legatura au toate astea cu fotografia? Poate nici una. Poate acest post are si un mesaj mai adanc, mesaj ce nu este evident la prima vedere.

P.S. nu-i asa ca cicatricile ma fac mai sexy?

Sunday, February 24, 2008

Merlin traieste!

Fereastra secreta in Photoshop. ALT + Palette Options...
Sa mai spuna cineva ca Photoshop-ul nu are umor.

Saturday, February 23, 2008

Ziua neagra

In aceasta seara vreau sa va dau un exemplu de fotografie pe care o fac cand am o zi proasta. Aceasta imagine, din punctul meu de vedere, are cel putin 10 de greseli flagrante, fiind un perfect contra-exemplu de fotografie. Voi poate vedeti altele decat mine, nu are nici o importanta. Aceasta este doar una dintre fotografiile proaste pe care le-am facut azi. Toate sunt, in vizunea mea, inacceptabile. Am avut o zi cu adevarat proasta. Cel putin sunt niste greseli pe care voi nu le veti face.

Friday, February 22, 2008

Ma gasiti in buncar

Maine dimineata fotografiez o formatie de jazz care repeta intr-un buncar undeva pe langa Inter. O sa fie interesant. Trebuie sa coc niste idei pana maine.

Thursday, February 21, 2008

Mi-a atacat capul

Masinaria infernala Photoshop mi-a atacat azi capul, la ora 14 simtind o nevoie acuta de un antinevralgic. Cred ca asta a fost dupa ce sticky notes-urile au ajuns pe perete pentru ca nu mai aveau loc pe monitor si dupa ce a fost inaugurat caietul de shortcut-uri Photoshop. Pe la 5 am iesit in parc si nu oricum ci cu o fata. M-am intors si acum reiau tutorialele. Macar nu ma mai doare capul.

Wednesday, February 20, 2008

El Padre

Azi l-am conceput pe El Padre ca sa-mi fac curaj pentru maine cand voi scoate din joben un DVD cu tutoriale Photoshop. 22 ore numai despre channels si masks. Sa-mi fie tarana usoara! Sper sa-l parcurg pana la sfarsitul saptamanii, cu tot cu exercitiile incluse. Evident va trebui reluat dupa ce nu voi mai avea DVD-uri in joben. Un fel de repetarea materiei din urma.

Tuesday, February 19, 2008

Spirala descendenta

Ma uit in urma pe blog si observ ca nu am facut absolut nimic in ultimile zile, doar niste fotografii dilii si un colaj si mai diliu. Asa ceva nu este acceptabil si se pare ca trebuie sa ma conduc cu o mana de fier, asa cum fac si cu Photoshop-ul... imi trebuie un orar zilnic. Si o mare MARE tabla de sticla, din aceea pe care se scrie cu marker-ul. In caz contrar, daca tot zugravim la vara, am 4 pereti si un tavan. Pe podea merg si s-ar sterge.

Sedinta foto a fost ok.

Monday, February 18, 2008

Stepped out

Nici o imagine azi. Am stat toata ziua pe o serie de tutoriale Photoshop ce insumeaza cam 4-5 ore.

Maine am sedinta foto. 19 Febr. 10:13 AM - Am uitat sa va spun... Ovi mi-a luat blitzul acum cateva zile. Sedinta foto fara blitz... iar. Mi s-a intamplat acelasi lucru si anul trecut cand am fotografiat-o pe Alexandra Ungureanu. Trist.

Lucrez la un colaj 1680 px / 1050 px (rezolutia monitorului meu).

Am updatat colajul de ieri pentru ca avea cateva greseli flagrante, probabil inca mai are cateva.

Mi-am cumparat o noua scrumiera. Sa fie intr-un ceas bun si sa ma ajute sa conduc cu o mana de fier masinaria infernala numita Photoshop!


Sunday, February 17, 2008

Genus

Azi am practicat putin Photoshop